Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tensiunile dintre Polonia şi Bruxelles: nuanţări în presa franceză

Drapelul polonez şi drapelul european.

Decizia Poloniei de a da prioritate legilor naţionale în detrimentul celor europene a suscitat numeroase critici în Franţa, dar şi unele reflecţii despre cum ar trebui să-şi amelioreze Bruxelles-ul relaţiile cu unele ţări membre ale Uniunii europene, în special cu unele din Est. Pe de altă parte, unii suveranişti francezi consideră că atitudinea poloneză merită o analiză mai atentă şi că ar trebui înţelească, cel puţin parţial.

Un astfel de editorialist care încearcă să-i înţeleagă mai bine pe polonezi este jurnalistul Guillaume Roquette, directorul publicaţiei Figazo Magazine. „Polonezii nu au fost niciodată un popor docil” arată el într-un articol intitulat Polonia cea îndrăzneaţă. Citez din analiza sa: „Invadaţi de numeroase ori, martirizaţi de Germania nazistă şi de Uniunea sovietică, polonezii au o concepţie destul de exigentă în ce priveşte libertatea lor şi suveranitatea lor.”

Guillaume Roquette face parte dintre acei analişti francezi care consideră că respectarea legislaţiei europene este fără îndoială un lucru absolut necesar, dar că uneori instituţiile europene ies din prerogativele lor. Unele probleme de societate nu sunt prinse în tratatele semnate de membrii Uniunii Europene, ori, în aceste cazuri, intervenţia Bruxelles-ului şi criticile vehemente formulate de instanţele europene sunt percepute în unele ţări ca fiind excesive. Jurnalistul francez evocă sancţiunile decretate de Uniunea Europeană împotriva Ungariei care a decis să ţină sfera şcolară departe de activismul LGBT. Tot el îl citează pe Michel Barnier, fost comisar european, care consideră că problemele imigraţiei nu vor putea fi rezolvate în Europa decît dacă ţările confruntate cu imigraţia clandestină masivă îşi vor recupera suveranitatea juridică.

Revista Le Point arată într-un articol că fenomenul polonez nu este izolat. Şi alte ţări pun în cauză supremaţia dreptului european. Sunt citate în acest grup Franţa, Germania, Spania, România, Danemarca. Jurnalistul Emmanuel Berretta îşi pune următoarea întrebare: cînd unele capitole din tratatele europene sunt imprecise, sau nu prevăd nimic în privinţa unor situaţii noi, cine trebuie să le interpreteze pînă la urmă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau Consiliile Constituţionale din fiecare ţară?

Ideal ar fi ca statele membre ale Uniunii Europene să-şi modifice din cînd în cînd tratatele, să le rescrie cu mai multă rigoare, într-un spirit de concertare, de atenţie la toate argumentele, de compromis, mai spune Emmanuel Berretta.

Într-un editorial din Le Monde, Thierry Chopin, profesor de ştiinţe politice, explică de ce Uniunea Europeană nu este o simplă alianţă de state suverane, şi de ce, deci, Europa nu poate funcţiona decît dacă dreptul european este respectat.

Personal ader însă la o întrebare retorică pe care i-a pus-o jurnalistul RFI Frédéric Rivière, miercuri dimineaţă, unui deputat centrist, Jean-Louis Bourlanges: oare nu cumva Bruxelles-ul, după ce a decretat regulile de funcţionare ale edificiului, trece acum prin camere şi le spune locatarilor de ce culoare trebuie să fie tapetul şi ce dimensiune să aibă cada de baie? Chestiune care merită discutată, a răspuns deputatul.

 

 
 
Tags: