Libia: Conferinţă internaţională pentru a consolida procesul de tranziţie, 10 ani după moartea colonelului Gadafi

„Conferinţa de susţinere a stabilităţii din Libia” – titlul oficial al reuniunii de la Tripoli, prima de acest gen din ultimii 10 ani, de când a fost răsturnat de la putere colonelul Muamar Gadafi – a dat ocazia puterii interimare să liniştească spiritele pe plan internaţional.

„Tripoli s-a restabilit şi a redevenit capitala tuturor libienilor” a spus în deschiderea conferinţei şeful guvernului interimar. Abdel Hamid Dbeibah a mai promis dcă „alegerile vor avea loc la data prevăzută, adică în 24 decembrie”. O parte din observatori şi comentatori se temeau că scrutinul va fi amânat. Rosemary DiCarlo, secretara generală adjunctă ONU pentru afaceri politice, a profitat de ocazie pentru a încuraja organizaţiile internaţionale să-şi trimită observatori la acest scrutin pentru a-i garanta transparenţa.

Au venit să asiste la această reuniune internaţională, găzduită de hotelul de lux Corinthia de la Tripoli, reprezentanţi din Egipt, Arabia saudită, Turcia, Qatar, Algeria, Tunisia, Ciad şi Sudan – acestea din urmă fiind ţări vecine cu Libia – dar s-au deplasat acolo şi reprezentanţi ONU, ai UE iar din partea Franţei a mers în Libia şeful diplomaţiei, Jean-Yves Le Drian.

Toţi au venit ca să sprijine procesul de tranziţie şi în particular tot ce este legat de menţinerea securităţii cum ar fi armistiţiul în vigoare de un an încoace dar şi retragerea combatanţilor străini.

Trebuie reamintit aici că de un deceniu încoace, conflictul libian a fost alimentat în mare parte de puteri externe. Tara a fost divizată în două, au existat două parlamente rivale până ce situaţia s-a stabilizat cu estul sprijinit de Rusia şi vestul susţinut de Turcia. De unde şi chestiunea spinoasă a mercenarilor prezenţi încă pe solul libian. Anul trecut în decembrie, ONU estima la 20.000 numărul de mercenari şi combatanţi străini din Libia: ruşi din grupul Wagner, ciadieni, sudanezi, sirieni dar şi turci, aceştia din urmă veniţi în cadrul unui acord bilateral semnat cu fostul guvern de uniune naţională. Până în momentul de faţă, s-au observat doar câteva plecări „foarte modeste” spun oficialii de la Tripoli care mai notează că „mercenarii, combatanţii şi forţele străine constituie o ameninţare nu doar pentru Libia ci şi pentru întreaga regiune”.

Nu s-a putut evita nici chestiunea banilor libieni de peste hotare, vreo 170 de miliarde de dolari, sumă îngheţată de ONU şi UE din 2011 încoace. Cele două entităţi spun că nu vor debloca banii decât după ce se va instala la putere un guvern ales democratic.

Un alt punct litigios, luat în discuţie la conferinţa internaţională, se referă la unificarea armatei libiene sub un comandament unic. Teoretic, ţara dispune de o putere unificată dar în parctică, pe teren, regiunea estică numită Cirenaica este controlată de facto de mareşalul Khalifa Haftar, probabil candidat la viitoarele prezidenţiale. Alegeri la care unii prezic că ar putea să se prezinte şi Saif al-Islam Gadafi, fiul fostului „ghid suprem al revoluţiei libiene”.