Armata franceză afirmă că duce şi un război al informaţiei, în sprijinul operaţiunilor sale militare

„Informaţia falsă, manipulată sau bulversată este o armă. O armă care a permis anumitor grupuri teroriste să prospere” a spus încă de la începutul intervenţiei sale Florence Parly. Ministra armatelor franceze şi-a exemplificat apoi afirmaţiile. „Ceea ce se întâmplă pe reţelele de socializare produce efecte reale asupra operaţiunilor noastre militare. Au fost campanii duse de terorişti, fie prin recrutarea de noi combatanţi, fie pentru a-şi mări influenţa, dar au avut loc şi operaţiuni destinate să submineze legitimitatea forţelor franceze prin manipularea informaţiei”.

Această armă informaţională poate fi însă „hipersonică” a mai spus şefa militarilor francezi. „Când este utilizată bine, ea permite victoria fără a lupta, cum a fost cazul în Crimeea”. In opinia lui Florence Parly, anexarea acestui teritoriu de către Rusia a fost „atât rezultatul unor operaţiuni informaţionale, de manipulare şi de dezinformare cât şi ale unor adevărate operaţiuni militare”.

Plecând de la aceste premise, Franţa a decis deci să recunoască public – cum o fac de mai multă vreme şi alte puteri - că are o doctrină de luptă pe internet, botezată L2i, prescurtarea de la „Lupta informatică de influenţă”. Am spus că Franţa „recunoaşte public” întrucât „dezvăluirile” făcute acum de Florence Parly vin exact un an după ce Parisul şi Facebook au avut un scurt conflict legat de anumite conturi false, aparent folosite de forţele franceze, şi pe care reţeaua de socializare a decis atunci să le închidă. „Creînd conturi false şi false pagini „anti-fake news” în particular în Africa, operatorii francezi au perpetuat şi justificat implicit comportamentul pe care încercau să-l combată” se poate citi în raportul publicat în aceea vreme. Cum notează ziarul Le Monde, militarii francezi au fost atunci puşi în aceaşi categorie cu manipulatorii de informaţii din Rusia...

Ca să-i liniştească pe eventuali critici, Florence Parly a ţinut să precizeze că „operaţiunile franceze din spaţiul cibernetic vor respecta întocmai principiile şi valorile noastre”. Cu alte cuvinte, anumite linii roşii nu vor fi încălcate. De exemplu, Franţa nu va recurge la agenţi sub acoperire care au legitimaţie de jurnalist, procedeu folosit în mod curent de numeroase alte ţări cu scopul de a obţine informaţii. „Rusia de exemplu se foloseşte de mass-medii. Noi nu o să facem asta” promite ministra armatelor franceze. Ea vorbeşte însă exclusiv despre operaţiunile duse sub comandamentul statului-major al armetelor. Eventualele metode „necurate” utilizate de serviciile de informaţii franceze nu sunt de competenţa ei.