Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: Renault produce cu 500.000 mai puţine autoturisme în 2021

Logo-ul fabricantului de autoturisme Renault, fotografiat în Boulogne Billancourt, lânga París, 29 mai 2020.

Grupul Renault este nevoit să producă mai puţine vehicule pe fondul lipsei de semiconductori. În al treilea trimestru, 170.000 de autoturisme nu au putut fi produse, anunţă producătorul mărcilor Renault, Dacia, Lada, Alpine.În altă ordine de idei, în al treilea trimestru, s-au vândut în Europa mai multe maşini hibrid decât diesel, a anunţat vineri Asociaţia Constructorilor Auto.

În trimestrul III, grupul estimează că nu a construit 170.000 de autovehicule, pe fondul lipsei componentelor.

În plus, între iulie şi septembrie, vânzările de maşini au scăzut cu 22%, un procent foarte mare pentru acestă perioadă a anului.

Ca o comparaţie, în vara lui 2019, grupul a vândut 860.000 de autoturisme iar vara aceasta a reuşit să comercializeze mai puţin de 600.000 de noi maşini.

Marca Dacia a reuşit să diminueze din pierderile generale Renault graţie succesului înregistrat cu Sandero şi cu Duster.

Si totuşi, Renault pare a avea mai degrabă o criză de ofertă şi nu o criză de cerere. Carnetele de comenzi sunt pline, susţine o sursă sindicală.

Acesta este şi paradoxul: este o imposibilitate de a furniza autoturisme căci portofoliul de comenzi pentru Europa este la un nivel record din ultimii 15 ani.

Cifra de afaceri a scăzut dar cu doar 13% datorită unei creşteri de preţ. De altfel, versiunile cele mai scumpe s-au şi vândut în acest an, la fel şi modelele electrice.

În 2020, compania a avut o pierdere de 8 miliarde de euro.

În acest an, statul francez a compensat activitatea parţială, explică liderul sindicatului central al grupului Renault. În ultimele luni, fiecare salariat francez a trebuit să îşi ia o zi de concediu pe săptămână iar situaţia a început să îi îngrijoreze, după cum explică un angajat al uzinelor Renault din Franţa: "Salariaţii sunt destul de îngrijoraţi. Stim că situaţia din acest moment nu ar trebui să creeze probleme, însă dacă ea va persista există riscul să avem probleme. Ne-am întâlnit recent cu PDG-ul companiei care ne-a confirmat că este posibil să mai dureze în timp criza semiconductorilor. Efectiv nu ştim ce ne mai aşteaptă. Suntem într-un sector în care există o concurenţă acerbă. Iar dacă produsele noastre nu sunt la înălţime, ne este teamnă că pierdem cota de piaţă".

Acum, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta de un cabinet de consiliere, intervine o altă problemă. Costul materialelor din care este fabricat un autotursim în Europa, a crescut, în medie, cu 1.000 de euro, pe vehicul. Au fost comparate datele din august 2021 cu cele de dinainte de criza sanitară. 

În altă ordine de idei, în al treilea trimestru, s-au vândut în Europa mai multe maşini hibrid decât diesel, a anunţat vineri Asociaţia Constructorilor Auto.

Autoturismele ce funcţionează pe bază de benzină au ocupat anul acesta aproape 40% din piaţa auto, cele hibrid – aproape 21% din piaţă iar diesel ocupă locul 3 cu doar 17% din piaţă. Sectorul diesel a pierdut practic 10% din piaţă într-un an. În Europa centrală, vânzările de autoturisme hibrid au crescut între lunile iulie şi septembrie, cu aproape 70%.

În mare parte subvenţionate, maşinile electrice şi de tip hribrid cu încărcător, aproape că şi-au dublat prezenţa pe piaţa europeană – deoarece respectă normele europene de emisii poluante.

În cazul Renault, spre exemplu, partea vehiculelor hibrid şi electrice depăşeşte 20% din vânzări.

Statele cele mai bogate sunt cele care se dau în vânt după autoturismele electrice – care sunt de altfel şi cele mai scumpe. Suedia, Olanda şi Danemarca au investit cel mai mult în maşini electrice.

Iar Norvegia este ţara cu cel mai mare parc de maşini electrice: 72% sunt electrice. Vänzările de maşini electrice s-au dublat într-un an în Italia, Portugalia, Irlanda şi Austria. Ele au crescut cu 62% în Germania şi cu aproape 35% în Franţa, principalele două pieţe europene şi cu 41% în Belgia.

Iar în producţia de maşini electrice, presiunea este pusă pe materia primă esenţială în producţia bateriilor: nichel, cobalt, litiu.

Iar de teamă să nu existe probleme de aprovizionare cu aceste materii prime, doar în UE există 50 de proiecte ce vizează deschiderea de uzine de baterii. Mulţii sunt cei care atenţionează că investiţii se fac în noi uzine de producţie dar nu şi în extracţia de nichel, cobalt, litiu.

Astfel că există un dezechilibru între ofertă şi cerere – în ultimul an preţul litiului aproape că s-a dublat. Iar dificultăţile de aprovizionare riscă să încetinească tranziţia către maşini electrice şi să crescă, în mod considerabil, preţul de vânzare.

Pentru a evita eventuale penurii, diverse grupuri auto au semnat direct cu societăţile care controalează extracţiile de materii prime. Renault a înnoit un parteneriat de aprovizionare cu nichel cu cel mai mare producător european, o companie finlandeză.

Pe de altă parte, milioane de baterii vor expira până în 2030. Iar reciclarea lor ar putea reduce cererea mondială, arată un raport al Universităţii de Tehnologie din Sydney.