Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Analist francez: Esticii cred mai degrabă într-un fake news decât în politicieni

prima_persoana_ce_s-a_vaccinat_in_romania_pe_27_decembrie_2020.jpg

Prima persoana ce s-a vaccinat în România, pe 27 decembrie 2020.
Prima persoana ce s-a vaccinat în România, pe 27 decembrie 2020.
Sursa imaginii: 
DANIEL MIHAILESCU, AFP

Situaţia sanitară, pe fondul pandemiei de Covid-19, se înrăutăţeşte în tot mai multe ţări din Europa de Est, observă presa franceză care a căutat să afle de ce esticii sunt refractari la vaccinurile anti-Covid. Bilanţul se agravează pe zi ce trece: 500 de decese se înregistrează, zilnic, în România şi în Ucraina, peste 100 de decese sunt observate zilnic în Bulgaria. În Ungaria, guvernul a decis joi vaccinarea obligatorie a salariaţilor şi a funcţionarilor publici. În Europa, mai bine de o treime din decese sunt recenzate în Rusia – mai bine de 1.000 de decese zilnic, în Ucraina – spre 500 de decese, în 24 de ore, la fel ca în România.

Europa de Est este locul în care campaniile de vaccinare nu au funcţionat deloc. Astfel că în acest moment, se observă o explozie de îmbolnăviri în Rusia, în Ucraina, în România şi Bulgaria, în state din Balcani.

Populaţia a refuzat măsurile de protecţie sanitară – distanţarea fizică, masca sanitară, campaniile de vaccinare au fost complet ignorate.

Astfel că valul pandemic actual este unul dintre cele mai virulente de la apariţia Covid – explică Antoine Flahault, directorul Institutului de Sănătate Globală de la Universitatea din Geneva.

De ce doar în Europa de Est poate fi observat acest val important, se întreabă presa franceză. Iar explicaţia este că spre deosebire de populaţia din Occident, cea din Est este vaccinată într-un procent mult mai mic. Rata de vaccinare în această regiune este între 20% şi 40%, în cele mai bune cazuri.

În Ungaria, guvernul a decis joi vaccinarea obligatorie a salariaţilor şi a funcţionarilor publici.

Companiile pot cere direct vaccinarea salariaţilor, explică şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Refractarii pot fi trecuţi în concediu fără plată pentru cel mult un an, după care vor fi suspendaţi de pe posturi.

Ungaria a suspendat, în luna mai, majoritatea restricţiilor sanitare, după ce o bună parte din populaţie s-a vaccinat. Ulterior, campania a stagnat iar în acest moment, 60% din populaţie este complet vaccinată.

Situaţia este mult mai dramatică în România unde, spitalele sunt în pragul colapsului, iar sute de decese sunt recenzate zilnic, notează France Presse.

Nadège Ragaru este directoare de cercetare la Universitatea Sciences-Po şi specialistă în Europa de Sud-Est. Pentru ea, în ţările din Est-ul Europei, vina eşecului în a găsi o soluţie pentru criza sanitară aparţine responsabililor politici, care, în decursul anilor, au devenit tot mai puţin credibili. Astfel că lumea crede mai degrabă într-un fake news decât în politician. Lumea pur şi simplu nu mai crede şi nu mai aplică politicile publice: "De 10 – 15 ani, decidenţii politici sunt percepuţi drept persoane cu un caracter ce lasă de dorit, cu o orientare politică schimbătoare, cu o înclinare spre ban. Iar astfel, pentru că nu este credibil cuvântul politic public, numeroşi oameni, din cele mai diverse categorii ale societăţii, chiar şi cei mai educaţi, au căutat în altă parte adevărul. Si l-au găsit, chiar des, pe reţelele de socializare. Astfel au ajuns să fie foarte receptivi la “fake news” – mai întâi în ceea ce priveşte pericolul ori chiar existenţa Covid, la început, apoi în privinţa măştilor sanitare iar apoi în cazul vaccinurilor. Iar toate acestea au dus la o nelegitimitate a politicilor de prevenţie şi de luptă împotriva Covid".

Eşecul vaccinării se datorează şi afluxului masiv de false informaţii despre Covid ce s-au regăsit pe reţelele de socializare dar nu numai, chiar şi venite de la politicieni. Rezultatul: lumea a negat consecinţele îmbolnăvirii cu Covid iar de aici şi refuzul vaccinării, explică cercetătoarea: "Neîncrederea în vaccinuri este oglinda neîncrederii în elitele politice, percepute drept corupte şi puţin eficace. Astfel că a lipsit complet încrederea în cei care au pledat ‘pentru’ vaccinare.  În unele ţări, precum Bulgaria, elitele politice au ţinut chiar ele apropouri ambivalente – uneori pro alterori contra vaccinării. Iar în plus, pe o profundă criză politică, aceste declaraţii incerte, nu au favorizat deloc campania de vaccinare”.

În Bulgaria, ca şi în România, criza sanitară este dublată de o criză politică, observă France Presse. Nici liderii şi nici clasa politică nu îndrăznesc să ia măsuri restrictive, de teama alegătorilor. În Serbia, introducerea obligativităţii paşaportului sanitar, a creat aşa o nemulţumire, încât guvernul a decis în cele din urmă să nu îl impună decât cu începere de la ora 22h.

Situaţia este cu atât mai preocupantă, observă jurnaliştii francezi, deoarece sistemul de sănătate este departe de a fi solid aici. Singura speranţă este că populaţia, în faţa acestui număr tot mai ridicat de îmbolnăviri şi de decese, va lua calea centrelor de vaccinare, conchide AFP.