Emmanuel Macron prezent la Glasgow pentru COP 26: cu ce propuneri?

Dat fiind că Emmanuel Macron va fi candidat la propria sa succesiune la prezidenţialele de anul viitor, el nu va rata ocazia de a încerca să demonstreze la Glasgow, pentru alegătorii francezi, că are o viziune în materie de protecţie a mediului înconjurător. Dat fiind că începînd cu data de întîi ianuarie 2022 Franţa va prelua pentru şase luni preşedinţia Uniunii Europene, Emmanuel Macron va încerca să le arate şi europenilor că ţara sa rămîne un exemplu în materie de tranziţie ecologică.

Şi totuşi, în Franţa, mulţi comentatori avizaţi afirmă că nu s-au făcut suficiente eforturi în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Nu putem vorbi însă nici despre indiferenţă. Franţa s-a dotat în vara aceasta cu o lege prin care se obligă să reducă, pînă în 2030, cu 40 la sută emisiile de gaze cu efect de seră. Un obiectiv ambiţios, pentru că anul 2030 nu este chiar atît de departe.

Franţa a fost foarte activă şi pînă acum pe plan european, pentru ca Uniunea Europeană în ansamblul ei să se angajeze în reducerea poluării. Iar într-un moment cînd cresc preţurile la energie, Franţa, datorită unui parc substanţial de centrale nucleare, se poziţionază din nou ca un bun elev dispunînd de soluţii pratice. Linia melodică guvernamentală în materie de ecologie sună, în prezent, la Paris, cam aşa: industria nucleară este aliatul celor care speră într-o lume mai puţin poluată. Uniunea Europeană a adoptat deja un ambiţios program ecologic. Intitulat Fit for 55 acest program prevede reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu 55 la sută începînd cu anul 2030 şi sută la sută începînd cu anul 2035. Acest program a fost prezentat de Bruxelles ca o schimbare de paradigmă civilizaţională. Probabil că Emmanuel Macron va pune accentul pe necesitatea punerii în practică a angajamentelor deja asumate, înainte de formularea altora, utopice…

Din anturajul Palatului Elysée se precizează mereu că Franţa este una din ţările care poluează cel mai puţin în contextul Uniunii Europene. Ceea ce nu înseamnă că guvernul de la Paris nu rămîne în vizorul criticilor. În cursul lunii octombrie Tribunal administrativ de la Paris, în urma unei petiţii semnată de două milioane de cetăţeni, a pronunţat o condamnare împotriva statului francez pentru nerespectarea angajamentelor sale climaterice. Acest tip de decizie este total inedită în Franţa. Dar tot mai mult se înrădăcinează, peste tot pe glob, ideea că responsabilii politici şi chiar statele trebuie să răspundă în faţa justiţiei dacă nu iau măsuri pentru ca generaţiile viitoare să beneficieze de un cadru de viaţă sănătos.

Emmanuel Macron îi va incita fără îndoială pe participanţii la Conferinţa de la Glasgow ca să pună în aplicare şi angajamentele luate în urmă cu 6 ani la Paris, la COP 21. La acea oră a fost semnat de 196 de state un acord universal ambiţios în privinţa climatului. Un taifun politic climatosceptic numit Donald Trump şi o pandemie cu efecte devastatoare au diminuat însă, între timp, ambiţiile ecologice planetare, deşi toţi indicatorii pun în lumină o agravare a situaţiei generale pe fond de schimbări climaterice nefaste.