Tensiuni între Liban şi Arabia Saudită pe fond de rivalităţi regionale

Libanul tocmai s-a dotat în urmă cu o lună cu un guvern care îşi propunea redresarea economică a ţării mizînd printre altele şi pe ajutorul unor aliaţi istorici din regiunea Golfului. Vineri 29 octombrie, însă, Arabia saudită şi-a rechemat ambasadorul de la Beirut, şi l-a somat pe ambasadorul libanez de la Ryad să plece. Arabia saudită a mai anunţat sistarea tuturor importurilor din Liban. Emiratele arabe unite, Bahrein şi Koweit urmează exemplul Arabiei saudite. Mai rezervate sunt sultanatul Oman şi emiratul Qatar.

Pretextul invocat de Arabia saudită pentru ruperea relaţiilor cu Libanul a fost faptul că ministrul libanez al informaţiilor a criticat implicarea ţărilor sunite din Golf în războiul din Yemen. În realitate, însă, Arabia saudită, unde islamul sunit este religie oficială, consideră că Heţbolahii, sprijiniţi de Iranul ştiit, au o influenţă mult prea mare în Liban. De notat că în Yemen, rebelii Houthis sunt sprijiniţi tot de Iranul şiit dar şi de Heţbolahii libanezi. Ne aflăm deci din nou într-un context de conflict între suniţi şi şiiţi, şi de ciocnire între cele două puteri care îşi dispută hegemonia regională, Iranul şiit şi Arabia saudită sunită.  

Pentru Liban sistarea exporturilor spre Arabia saudită înseamnă o pierdere considerabilă. Anul trecut ele au fost de 255 de milioane de dolari. Libanul este fragilizat de crize politice repetate, de explozia din portul de la Beirut intervenită în august 2020, de prăbuşirea economiei sale şi de falimentul infrastructurilor. O jumătate de milion de libanezi lucrează în ţările din Golf.

Aceste tensiuni între Arabia saudită şi Liban intervin într-un moment cînd Iranul şi Arabia saudită negociază cu greu o normalizare a relaţiilor lor, iar pe de altă parte într-un moment cînd Iranul ar dori să ajungă la o înţelegere şi cu Statele Unite. Ori, Arabia saudită se teme de o apropiere între iranieni şi americani, de unde şi încercarea de a lovi în interesele Iranului în Liban.