Dezbatere televizată între pretendenţii conservatori la candidatura pentru prezidenţialele franceze de anul viitor

Nu este pentru prima dată că Republicanii iau parte la dezbateri televizate pentru a-şi confrunta ideile. In 2016 erau 7 concurenţi în cursă pentru postul de candidat la prezidenţiale. Printre ei, un ex-preşedinte – Nicolas Sarkozy – şi doi foşti premieri – François Fillon şi Alain Juppé.

Cinci ani mai târziu nu sunt „decât” 5 pretendenţi la candidatura republicanilor. O femeie – Valérie Pécresse, preşedinta regiunii Parisului – şi 4 bărbaţi – Xavier Bertrand, preşedinte al unei regiuni nordice a ţării şi favoritul sondajelor de opinie dar nu şi al militanţilor partidului – Michel Barnier, fost ministrul şi ex-comisar european, Eric Ciotti, deputat şi medicul-primar al unei suburbii pariziene, Philippe Juvin.

Cum notează ziarul Libération, „semn al schimbărilor prin care a trecut dreapta franceză de 5 ani încoace, niciunul dintre actualii concurenţi nu a participat la primarele din 2016 şi niciunul dintre ei nu a fost mai mult decât ministru. In fine, la ora actuală, dacă privim sondajele de opinie, niciunul dintre ei nu se califică în turul doi”.

In urmă cu 5 ani, pretendenţii de dreapta s-au certat în direct la televizor dând o impresie foarte proastă. Acum, pentru a evita erorile trecutului, cuvântul de ordine a fost dialog cordial şi nu dispută. Ca la mai toate dezbaterile de acest gen, „duelul” televizat (care a durat mai bine de trei ore) a început cu întrebări-tip puse tuturor candidaţilor. Ce vor face în prima zi de preşedinţie – dacă ajung la Palatul Elysée, care va fi primul decret pe care îl vor semna, unde se vor duce în prima deplasare. Intervenţiile celor 5 au fost cronometrate la secundă. In urma tragerii la sorţi, primul care a luat cuvântul a fost Eric Ciotti iar ultimul a fost Xavier Bertrand.

De-al lungul serii au fost aborate 4 mari teme: economia, imigraţia, repararea unei societăţi fracturate şi locul Franţei în Europa şi în lume. De-al lungul dezbaterilor o echipă de aşa-zişi „verificatori” a validat sau nu cele spuse de diferiţii candidaţi.

In urma dezbaterii de pe canalul LCI, e greu de evaluat cum se va schimba situaţia şi ce impact va avea ea asupra scrutinului de peste 6 luni. In schimb, electoratul chemat să se exprime pentru a-i departaja pe cei 5 s-a modificat substanţial. La scrutinul intern de la începutul lui decembrie, Republicanii pot conta pe circa 120.000 de membri-alegători. Acum 5 ani votaseră 4,3 milioane de cetăţeni – scrutinul era deschis tuturor francezilor.