Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: fostul preşedinte francez François Hollande, audiat timp de patru ore la tribunal

Fostul presedinte francez François Hollande soseste la Palatul de Justitie din Paris unde se deruleazà procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015. 10 noimebrie 2021.

Zi importantă la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015 soldate cu 130 de morţi şi circa 400 de răniţi. A venit miercuri la bara tribunalului special din Paris, în calitate de martor, la cererea unei asociaţii de victime, François Hollande, preşedinte al Franţei în momentul atacurilor jihadiste. Numele lui Hollande a fost déjà auzit în sala tribunalului. Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al atacurilor de acum 6 ani şi principalul acuzat la proces, a fost primul care, încă de la început, a rostit numele lui Hollande într-una din intervenţiile sale provocatoare. Apoi, numele fostului preşedinte s-a mai auzit în sală în momentul în care s-au difuzat extrase din banda sonoră a atacului de la sala Bataclan, acolo unde au fost ucise 90 de persoane. Atacatorii şi-au justificat atunci măcelul reproşându-i lui Hollande intervenţia franceză din Siria.

La martor ieşit din comun, ambianţă pe măsură. De 10 săptămâni de când a început procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015 nu a mai fost atâta lume în sala de audienţe a Tribunalului special, pe culoarele Palatului de justiţie din Paris şi în cele 10 săli adiacente în care de difuzează procesul în direct. Zeci dacă nu sute de jurnalişti, pădure de microfoane şi camere de filmat în sala paşilor pierduţi – de două luni nu a mai fost atâta animaţie la acest proces istoric.

Audienţa zilei a început cu chestiuni de procedură, mai exact cu intervenţiile a 15 avocaţi – ai părţilor civile şi ai apărării – care au venit rând pe rând la bara tribunalului. Unii se opuneau audierii fostului preşedinte francez cu argumente foarte valabile. Alţii, dimpotrivă, cu argumente la fel de întemeiate, cel puţin pentru necunoscătorii arcanelor codului de procedură penală, pledau pentru prezenţa la bară a lui François Hollande. Avocatul unuia dintre acuzaţi a denunţat «deriva» acestui proces şi l-a pus în gardă pe preşedintele Curţii contra unei «instrumentalizări» a dezbaterilor. Altul, tot din tabăra apărării, i-a contestat calitatea de martor lui François Hollande. In fine, alţi avocaţi au venit la bară pentru a cere ca procesul să nu devină «o tribună politică». In fapt, din rândul apărării, doar avocaţii lui Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al comandourilor jihadiste din 13 noiembrie 2015 şi principalul acuzat la acest proces, s-au declarat favorabili audierii fostului preşedinte francez.

Favorabili acestei prezenţe au fost bineînţeles, şi încă masiv, avocaţii părţilor civile. Dealtfel François Hollande era chemat la bară de una dintre asociaţiile de victime, Life for Paris. Pentru aceşti avocaţi, mărturia lui François Hollande este primordială, «el este în centrul acestui proces» spunea unul dintre avocaţii părţilor civile uitând în treacăt că nu se judecă acum Franţa sau fostul ei prim responsabil ci un grup de 14 presupuşi terorişti jihadişti. In fine, după această lungă dezbatere tehnico-judiciară contradictorie, Curtea s-a retras pentru a delibera. Rezultatul a venit aproape o oră şi jumătate mai târziu. Preşedintele Curţii speciale, Jean-Louis Périès şi-a motivat decizia pe mai bine de trei pagini anunţând că François Hollande poate fi audiat în primul rând în calitatea sa de fost preşedinte, de om desemnat în mod expres în revendicările teroriştilor dar şi ca martor întrucât în aceea seară de coşmar de acum 6 ani, fostul şef de stat era pe Stade de France la meciul de fotbal Franţa-Germania, loc unde s-a produs primul atac kamikaze soldat cu un mort.

Fostul preşedinte, sosit în sală cu câteva minute mai devreme în compania unei impresionante gărzi de poliţişti, a fost aşadar chemat la bară ca să se prezinte, să-şi declare profesia, adresa, şamd. şi să jure în cele din urmă că va spune adevărul şi numai adevărul. Pe când se apropia Hollande de bară, Jean-Louis Périès îl salută cu un protocolar «Bună ziua Domnule Preşedinte» la care fostul şef de stat îi răspunde ironic «Bună ziua Domnule preşedinte». Hohote de râs în sala de audienţe dar şi în toate celelalte săli.

Odată trecut acest prim dar nu şi ultim moment hilar, a început interogatoriul, mărturia lui François Hollande. După o scurtă introducere pe care a făcut-o în 3-4 minute, ex-preşedintele a început să fie bombardat de întrebări. Mai întâi de la preşedintele Curţii apoi de la la diverşi avocaţi. Ce făceaţi în seara de 13 noiembrie 2015? Care era gradul de ameninţare teroristă în acel moment? Unde eraţi exact când a început seria de atacuri? De ce v-aţi dus la sala Bataclan când luarea de ostateci mai era în toi iar asaltul poliţiei nu fusese dat? Cine a decis să lanseze acest asalt final şi deci executarea teroriştilor? «Eu am dat doar ordin să fie eliberaţi ostatecii. Restul a fost de competenţa poliţiei şi ministerului de interne» a răspuns Hollande. Un preşedinte care a profitat de ocazie pentru a lăuda «curajul excepţional» de care au dat dovadă în aceea seară forţele de intervenţie.

Teroriştii de la Bataclan v-au reproşat decizia de a interveni militar în Siria şi Irak, acesta fiind dealtfel motivul invocat de ei pentru a-şi justifica măcelul din aceea seară. Ce părere aveţi despre aceste declaraţii? a mai fost întrebat Hollande. «Franţa nu avea niciun interes în Orientul apropiat dar a intervenit în Irak şi apoi Siria din solidaritate cu oameni oprimaţi şi torturaţi de Daech. Astăzi aş face exact acelaşi lucru» a insistat martorul chemat la bară. De-a lungul întregii după-amieze şi seri, fostul preşedinte, foarte destins şi cordial, a răspuns la toate întrebările, încercând să explice decizile sale politice luate înainte, în timpul şi după acele atentate din 13 noiembrie 2015. «Am fost atacaţi atunci, nu pentru că intervenisem în Irak şi Siria ci pentru că suntem Franţa, pentru modul nostru de viaţă» e de părere ex-preşedintele care recunoaşte că «este un eşec atunci când eşti confruntat cu un atentat. Dar serviciile de informaţii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a identifica şi neutraliza ameninţările» a mai spus François Hollande, un răspuns care, în mod evident, nu a fost deloc apreciat de părţile civile.

Intrebat ce părere are despre eticheta care i s-a pus – «preşedintele atentatelor», asta în contextul în care predecesorul său a fost poreclit «preşedintele crizei financiare» iar succesorul său, «preşedintele pandemiei» - Hollande răspunde cu umorul care îl caracterizează: «In următorul mandat sigur o să fie o nouă criză; trebuie preveniţi diverşii candidaţi». Au fost în cursul interogatoriul şi momente mai tensionate, în particular între martorul prezidenţial şi tânăra avocată a lui Salah Abdeslam.

Ziua a 42-a acestui proces istoric s-a terminat cu o punere la punct, patru ore după începutul audierii lui François Hollande, când principalul acuzat, tăcut până atunci, se ridică pentru a i se adresa fostului preşedinte. «Nu domnule Abdeslam, dacă aveţi întrebări adresaţi-le prin intermediul avocaţilor Dvs» îl corecteaza preşedintele Curţii speciale. Abdeslam se aşează la loc iar fostul preşedinte pleacă de la bară şi iese din sală, evitând toată mulţimea de jurnalişti care îl aştepta de ore în şir.

 
Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: fostul preşedinte francez François Hollande, audiat timp de patru ore la tribunal