Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decepţie şi critici după găsirea unui acord de ultim moment la COP26 de la Glasgow

Fals cimitire la Glasgow destinat sà atragà atentia asupra esecurilor diverselor reuniuni COP.

In urma adoptării, sâmbătă seara, a declaraţiei finale de la Glasgow unde se desfăşura conferinţa internaţională COP26 privind clima, reacţiile sunt mai degrabă critice. Dacă participanţii salută paşii înainte realizaţi în privinţa reducerii gazelor cu efect de seră şi a energiilor fosile, ţările din Sud – cele mai sărace şi mai puţin poluante – se declară nemulţumite. De ce?

«Catastrofa climatică bate în continuare la uşă. Am făcut paşi înainte, bineveniţi dar nu suficienţi». Declaraţia lui Antonio Guterres, secretarul general ONU, ilustrează frustrarea generală după semnarea «Pactului pentru climă de la Glasgow» cum se numeşte textul semnat sâmbătă de cele circa 200 de delegaţii internaţionale prezente la COP26.

Pactul obligă ţările să ia măsuri mai drastice în privinţa reducerii gazelor cu efect de seră încă de anul viitor. E vorba deci de o accelerare a calendarului dacă ne amintim că Acordul de la Paris din 2015 prevedea ca promisiunile să fie actualizate la fiecare 5 ani. In schimb, textul adoptat la Glasgow evocă modificări în caz de «circumstanţe naţionale particulare», o formulare vagă ce ar permite ţărilor să scape de obligaţii, pun în gardă mai multe ONG-uri. In plus, nimic nu garantează obiectivul de a menţine creşterea încălzirii globale sub 1,5°C faţă de era pre-industrială. Acest obiectiv este doar «menţinut în viaţă».

De asemenea, sub presiunea unor ţări - precum India şi China, spun observatorii – declaraţia finală a fost modificată pentru a evoca doar «accelerarea eforturilor pentru a reduce treptat folosirea cărbunelui», principala cauză a încălzirii climei. Iniţial, textul era mai ambiţios şi vorbea despre o «ieşire progresivă» din era cărbunelui. Delegaţia elveţiană s-a declarat «decepţionată» de acest reviriment de ultim moment, preşedintele COP26 Alok Sharma a spus că este «profund dezolat» iar şefa Greenpeace International, Jennifer Morgan, a evocat un text «moale, slab».

In fine, chestiunea finanţării adaptărilor necesare pentru a combate schimbările climatice a lăsat şi ea un gust amar, statele bogate din Nord acceptând doar să instaureze «un dialog de doi ani» cu statele din Sud – mai sărace şi mai puţin poluatoare - pe această temă a finanţărilor. Tări precum SUA au fost reticente în aceste dosar temându-se de eventuale consecinţe juridice. «E o insultă la adresa a milioane de oameni ale căror vieţi sunt răvăşite de criza climatică» a comentat ONG-ul ActionAid International. Reamintim că ţările bogate, din Nord, tot nu s-au ţinut de promisiunea făcută acum 12 ani, de a mobiliza 100 de miliarde de dolari – 87 de miliarde de euro – pe an, începând cu anul 2020, pentru a ajuta statele în dezvoltare să se adapteze schimbărilor climatice.

«COP26 s-a terminat cu sentimentul unui dialog al surzilor între ţările poluatoare şi cele vulnerabile» a declarat o expertă în climă de la ONG-ul Care. De partea sa, Aurore Mathieu de la Réseau Action Climat constată că la Glasgow s-a terminat o «COP a ţărilor din Nord, care reflectă priorităţile ţărilor bogate. Nu am asistat însă la o reală solidaritate».

Următoarele două conferinţe, COP27 şi COP28, organizate în Egipt, respectiv Emiratele arabe unite, anul viitor şi în 2023, vor mai avea de muncit pentru «a pune capăt la 3 decenii de bla-bla» cum spunea militanta suedeză Greta Thunberg, idolul mişcării mondiale a tinerilor pentru climă.

 
Decepţie şi critici după găsirea unui acord de ultim moment la COP26 de la Glasgow