Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libia: fiul fostului dictator Gadafi, candidat la viitoarele prezidenţiale

saif.jpg

Saif al-Islam Gadafi venit sà-si depunà candidatura la prezidentiale în fata Înaltei comisii electorale libiene, 14 noiembrie 2021.
Saif al-Islam Gadafi venit sà-si depunà candidatura la prezidentiale în fata Înaltei comisii electorale libiene, 14 noiembrie 2021.
Sursa imaginii: 
AFP - STRINGER

Saif al-Islam Gadafi, fiul fostului dictator libian Muammar Gadafi, mort acum un deceniu, şi-a anunţat candidatura la prezidenţialele de luna viitoare (24 decembrie). Candidatura sa nu este o surpriză întrucât Saif al-Islam – «sabia islamului» în traducere – îşi anunţase déjà intenţiile în urmă cu câteva luni. Cine este acest al doilea fiu al lui Gadafi şi ce poate reprezenta el în Libia de azi?

Saif al-Islam Gadafi, 49 de ani, al doilea fiu al fostului dictator libian Muamar Gadafi, a fost multă vreme prezentat ca un posibil succesor al fostului «ghid» al revoluţiei libiene. Absolvent al celebrei London School of Economics, petrecăreţ în discotecile din Saint-Tropez şi Monaco, Saif al-Islam a întruchipat deschiderea regimului libian după ce acesta şi-a abandonat, în 2003, programul nuclear şi de arme de distrugere în masă.

In fruntea unui curent reformator «Libia Mâine», Saif al-Islam a contribuit la eliberarea unor deţinuţi politcii, în particular islamişti, şi a strâns legături cu opoziţia de atunci, ne reaminteşte ziarul Le Monde. La declanşarea revoluţiei de acum un deceniu, el avea să se alinieze însă pe poziţiile tatălui său promiţând, printre altele, «râiuri de sânge». După căderea regimului condus de tatăl său în 2011 – «nu a fost o revoluţie atunci, mai degrabă un război civil urmat de zile negre» spune azi Saif al-Islam – acesta încearcă să fugă din ţară dar este capturat de nişte «revoluţionari» şi ţinut prizonier 6 ani, până în 2017. Cei care l-au capturat refuză însă să-l dea pe mâna justiţiei libiene – care îl condamnase la moarte pe Saif al-Islam în 2015 – şi nici Curţii penale internaţionale (CPI) care vroia să-l judece pentru «crime de război» şi «crime contra umanităţii». «O condamnare şi un mandat de arestare care aparent nu au împiedicat Înalta comisiei electorală libiană să-i valideze candidatura lui Saif al-Islam» notează colegii francezi de la RFI. De partea ei, Curtea penală internaţională a precizat că «situaţia lui Saif al-Islam Gadafi vizavi de CPI nu s-a schimbat. Potrivit notiţei din 2011, el este în continuare dat în căutare».

Eliberat în 2017, Saif al-Islam Gadafi s-a ţinut până acum departe de luptele fratricide libiene. Cu sprijinul Rusiei, de care este foarte apropiat, fiul Gadafi revine aşadar pe avanscena politică unde riscă să provoace agitaţie, în particular în rândul susţinătorilor mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul Libiei, şi el probabil candidat la prezidenţiale. Déjà, doar apariţia sa, duminică, la biroul Înaltei comisii electorale unde a venit să-şi înregistreze candidatura la Sebha – sudul ţării - şi să-şi ceară cartea electorală, i-a surprins pe observatori şi opinia publică. Cu barba grizonantă şi purtând ochelari de vedere, fiul lui Gadafi era de asemenea cu turban pe cap şi îmbrăcat într-un veşmânt tradiţional al beduinilor, aşa cum se îmbrăca dealtfel şi tatăl lui. După ce a semnat o serie de documente, Saif al-Islam Gadafi a pronunţat câteva versete din Coran şi şi-a terminat alocuţiunea la adresa Înaltei comisii electorale cu tradiţionala formulă «Dumnezeu să vă binecuvânteze».

Intr-un interviu acordat în vară cotidianului New York Times, Saif al-Islam Gadafi îşi dezvăluia ambiţiile politice şi dorinţa de a «reclădi unitatea pierdută a Libiei. O ţară care este astăzi îngenunchiată, fără bani şi lipsită de securitate».

Alegerile prezidenţiale – primele din ţară - şi cele legislative din 24 decembrie, organizate sub egida ONU, sunt considerate drept cruciale pentru viitorul Libiei, o ţară confruntată de un deceniu cu un adevărat haos politic, cu lupte sângeroase şi diviziuni multiple – inclusiv teritoriale. Cele două scrutine sunt dealtfel tot mai incerte având în vedere că cu cât se apropie mai mult data alegerilor, se intensifică tensiunile între diversele tabere rivale. Este contestată de asemenea – inclusiv de analişti externi – legea electorală pentru prezidenţiale.

In cazul în care chiar are loc anul acesta, scrutinul prezidenţial le va propune libienilor să aleagă «între fostul lor agresor, omul care a comis crime de război pentru a lua puterea şi un al treilea om cunoscut pentru corupţia sa obscenă» deplânge pe Twitter, fără a da nume, Tarek Megrisi, analist la Consiliul european pentru relaţii internaţionale. De partea sa, ziarul Le Monde e de părere că ţinând cont de situaţia economico-politică în care se află azi Libia, «Saif al-Islam Gadafi poate conta fără probleme pe o anumită nostalgie a ordinii pre-revoluţionare. Rămâne însă de văzut dacă acest soclu electoral – unde se pot regăsi laolaltă gadafişti convinşi şi foşti insurgenţi deziluzionaţi – va fi suficient pentru a-l propulsa pe fiul fostului dictator la cel mai înalt nivel».