Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: un fost ministru de interne şi un ex-procuror al Parisului, audiaţi de Curtea specială

Fostul premier si ministru de interne Bernard Cazeneuve sosind la tribunalul special din Paris pentru a depune màrturie la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015. 17 noiembrie 2021.

La Paris, în faţa unei curţi speciale, continuă procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015, atentate jihadiste comise la Saint-Denis şi Paris şi soldate cu 130 de morţi, printre care şi doi români, şi circa 400 de răniţi. Ieri, ziua a 44-a a procesului, au fost chemaţi la bară, ca martori, Bernard Cazeneuve, ministru de interne în momentul atacurilor, şi François Molins, ex-procuror al Parisului. Ambii au fost atunci în centrul acţiunii, foarte repede prezenţi la locurile unde s-au comis atacurile. In timp ce Cazeneuve a venit cu un punct de vedere politic şi cu explicaţii cum de nu s-au putut evita atentatele de acum 6 ani, Molins a oferit versiunea judiciară a afacerii. De notat că este pentru prima oară în istorie că un înalt magistrat este audiat într-un proces pentru terorism.

«Am trăit această afacere ca un eşec. Stiam că suntem foarte ameninţaţi în perioda de dinainte de 13 noiembrie 2015 dar nu ştiam nici când nici unde vom fi atacaţi». Aşa se pot rezuma declaraţiile celor doi martori ai zilei, mai exact cele 7 ore de audieri care s-au derulat miercuri în sala tribunalului special din Paris. 5 ore pentru Cazeneuve, 2 pentru Molins.

Primul martor venit la bară a fost aşadar Bernard Cazeneuve. Chiar dacă a fost audiat în calitatea sa de fost ministru de interne în momentul atacurilor din 13 noiembrie 2015, toată lumea, începând cu preşedintele Curţii speciale Jean-Louis Périès, i s-a adresat cu «Domnule Prim-ministru» aceasta fiind cea mai înaltă funcţie ocupată de respectivul.

Inaintea de a fi supus tirului de întrebări din partea Curţii şi a avocaţilor, Cazeneuve a fost mai întâi invitat să facă o «declaraţie spontană» aşa cum prevede Codul de procedură penală din Franţa. Timp de mai bine de o oră şi un sfert, fostul ministru, fără nicio notiţă în faţă, revine pe larg cu cifre, date şi detalii asupra situaţiei din Franţa din aceea epocă. O epocă marcată de exemplu de multe plecări pe teatrele de operaţiuni din Siria, pentru a se alătura jihadiştilor din Daech, ale unor europeni şi în particular ale unor francezi. «Au plecat pe acel front vreo 800 de francezi» precizează Cazeneuve. Urmează detalii despre arsenalul legislativ care s-a instaurat cât a fost la minister. «După atentatele din ianuerie – Charlie Hebdo şi Hype Casher - echipele mele au pus pe rol 158 de dosare pentru terorism pentru circa o mie de suspecţi. Vreo 300 au fost interpelaţi pentru interogatorii şi jumătate din ei, încarceraţi» precizează Cazeneuve. Nu a fost însă suficient pentru a preveni atentatele din noiembrie acelaşi an. «Dar au fost totuşi dejucate o serie de alte atacur. Iar imediat după atacurile din noiembrie, au avut loc aproape 4.000 de percheziţii, circa 600 de urmăriri penale şi 600 de arme confiscate» mai spune Cazeneuve.

Ca şi fostul său şef şi prieten, ex-preşedintele François Hollande, audiat de curte acum exact o săptămână, Cazeneuve e de părere că «Franţa era în vizorul teroriştilor nu pentru că intervenise militare în Irak şi Siria ci pentru anumite valori pe care le întruchipează : toleranţă, mod de viaţă, laicitate» spune ex-ministrul de interne.

In fine, la capitolul cooperare europeană, din spusele lui Bernard Cazeneuve deducem că cu belgienii lucrurile nu au mers tocmai bine, cel puţin la început. In particular pentru că vecinii francezilor, de acolo de unde veneau mai toţi membri comandourilor de la Paris, nu au documentat cum trebuie anumite fişiere Schengen, precum SIS. Astfel, Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al atentatelor de acum 6 ani şi principalul acuzat la procesul de la Paris, s-a putut întoarce în Belgia în noaptea atentatelor cu toate că a fost controlat de trei ori pe autostradă de poliţia franceză. Aceasta nu avea însă toate elementele la dispoziţie şi nici cadrul legal pentru a-l putea aresta pe respectivul.

In încheierea intervenţiei sale, Bernard Cazeneuve îşi rezumă ideile. «Eram preocupat de criza migratorie din 2015. Eram convins că un focar terorist se forma în Siria. Nu uitaţi, islamismul este un totalitarism» conchide după 5 ore de audieri şi interogatorii Bernard Cazeneuve.

François Molins, fost procuror al Parisului, în prima linie în momentul atentatelor, vine apoi la bară. Acezat pe un scaun din cauza unei crize de sciatică, el evocă rând pe rând, câte de mult a crescut ameninţarea teroristă între anii 2012 şi 2016, care şi cum a fost cooperarea cu diferitele servicii de informaţii. Ne povesteşte cum «o imagine dantescă» îi bântuie şi azi visele, cea a unei victime din sala Bataclan. O femeie cu părul tuns scurt, cu capul pe geanta ei din care se auzea un telefon care suna în continuu.

Se vorbeşte apoi despre ziua de 18 noiembrie, 5 zile după atentate, atunci când doi membri ai comandourilor încă în viaţă şi un complice de-al lor sunt detectaţi, înconjuraţi şi morţi în urma declanşării centurilor de explozibili pe care le purtau, la Saint-Denis, în periferia nordică a Parisului. Molins se plânge apoi de faptul că anumite informaţii confidenţiale au apărut atunci în presă, lucru care ar fi putut periclita intervenţiile Parchetului.

In fine, revine în discuţie utilizarea unei singure morgi în acele zile în contexul unui număr enorm de victime. «Ar fi fost extrem de greu pentru familii să aibă mai multe situri la dispoziţie. Am făcut însă totul, chiar am dat termene direcţiei IML pentru autopsierea rapidă a corpurilor» spune ex-procurorul. In opinia lui, «cred că am făcut ce e mai bine, am dat ce e mai bun din noi înşine» conchide cel care, cum nota şi colega de la France Inter, va întruchipa în ochii multor francezi «imaginea antiterorismului».

 
Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: un fost ministru de interne şi un ex-procuror al Parisului, audiaţi de Curtea specială