Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Al cincilea val de contaminări în Europa: sursă de confuzie, violenţă şi noi adversităţi

Cadre medicale mobilizate împotriva obligativităţii vaccinale, 11 septembrie 2021, Paris.

„Cel de-al cincilea val de contaminări începe într-o manieră fulgurantă” de declarat duminică 21 noiembrie purtătorul de cuvînt al guvernului francez Gabriel Attal. Într-o singură săptămînă a crescut cu 80 la sută numărul de contaminări, a mai precizat demnitarul francez, care subliniază însă că vaccinarea în masă a francezilor reprezintă un baraj solid împotriva coronavirusului.

Săptămîna trecută au fost înregistrate în medie, în Franţa, cam 17 000 de contaminări zilnice. Cifrele sunt alarmante, dar guvernul nu preconizează pentru moment o decretare a carantinei generale, ca în Austria. Francezii s-au vaccinat pînă în prezent într-un ritm mai susţinut decît în multe alte ţări ale Europei occidentale, iar paşaportul verde a fost şi el introdus mai repede, ceea ce a frînat totuşi agresivitatea tulpinei Delta.

Autorităţile franceze sunt însă confruntate şi cu contestaţii serioase legate de vaccin, în special în Guadelupa, teritoriu situat în arhipelagul Antilelor. În urmă cu şase zile în Guadelupa sindicatele au organizat manifestaţii împotriva introducerii paşaportului verde şi a obligativităţii, pentru personalul medical, de a se vaccina. Manifestaţiile au luat însă repede o formă violentă, diverse grupuri au atacat forţele de ordine, au provocat incendii şi au jefuit magazine, unii jandarmi şi poliţişti au fost vizaţi de tiruri de armă cu gloanţe reale. Autorităţile franceze au lansat apeluri la calm, astăzi la Paris va avea loc o reuniune a primului ministru francez Jean Castex cu parlamentari şi reprezentanţi politici din Guadelupa. În paralel însă ministrul de interne Gérald Darmanin a trimis un detaşament suplimentar de jandarmi în acest teritoriu francez de peste mări. Grupuri de vandali au atacat farmacii, diverse centre comerciale, bănci, magazine de bijuterii…

Nu este greu de constatat că măsurile sanitare adoptate în diferite ţări provoacă în prezent reacţii violente inadmisibile, într-o atmosferă de isterie. În Europa imaginile cele mai şocante au fost cele transmise la sfîrşitul săptămînii trecute din Olanda. Manifestaţii împotriva diverselor măsuri sanitare au avut loc şi în Austria, unde practic toată lumea a intrat din nou în carantină şi unde s-a decretat obligativitatea vaccinală pentru toată populaţia.

Tările din sudul Europei par mai puţin afectate de noul val de contaminări decît cele din nord şi din estul continentului. Bulgaria afişează, s-ar părea, cifra cea mai modestă din Europa în materie de vaccinări: mai puţin de 25 la sută din populaţie a acceptat vaccinul. La nivel planetar, Europa este în prezent continentul unde se înregistrează cel mai mare număr de contaminări. Agresivitatea tulpinei Delta i-a surprins şi pe oamenii de ştiinţă şi pe experţi, care considerau totuşi că Europa era pe cale de a-şi construi imunitatea colectivă. Una din concluziile acestui nou val de contaminări este că vaccinul nu reprezintă soluţia miracol, deşi este soclul numărul unu al protecţiei. Pe lîngă vaccin se mai impun respectarea regulilor de distanţare socială, măsuri de igienă precum şi masca sanitară.

La un cu totul alt nivel, pandemia continuă să fie un element de diviziune în societate, ba chiar de adîncire a diviziunilor. Pînă acum marile confruntări în spaţiul civic au fost în special politice, s-au ciocnit între ele grupuri de oameni avînd ideologii diferite. Alte diviziuni au fost între ce bogaţi şi cei săraci, între cei privilegiaţi şi cei marginalizaţi, între atei şi credincioşi… Este pentru prima dată în istoria umanităţii de fapt cînd o raportare faţă de un vaccin şi faţă de nişte reguli sanitare impuse în regim de urgenţă crează fracturi atît de importante uneori în cadrul aceleiaşi familii. Este ca şi cum umanitatea, deja cofruntată cu numeroase diviziuni, ar fi supusă unui nou test, de parcă undeva, cineva, ar vrea să verifice dacă oamenii vor fi destul de inteligenţi pentru a nu adăuga noi surse de adversitate celor deja existente.