Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Joséphine Baker: O eroină și o sursă de inspirație

ceremonia_de_intrare_in_pantheon_a_josephinei_baker_paris_30_noiembrie_2021_la_46_de_ani_de_la_decesul_ei.jpg

Ceremonia de intrare în Panthéon a Joséphinei Baker, Paris, 30 noiembrie 2021, la 46 de ani de la decesul ei.
Ceremonia de intrare în Panthéon a Joséphinei Baker, Paris, 30 noiembrie 2021, la 46 de ani de la decesul ei.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

În Paris, mulți americani au venit la Panthéon pentru a o celebra pe Joséphine Baker, o personalitate cu o mie de fețe, cea mai franțuzoaică americană, după cum s-a exprimat președintele Emmanuel Macron cu ocazia intrării în Panthéon a celebrei militante pentru drepturile omului, cântăreței de music-hall și dansatoarei de charleston. Franco-americana Joséphine Baker a devenit prima femeie de culoare care a intrat în Panthéon, templul laic al Republicii Franceze şi în care se odihnesc marile personalităţi ale Franţei. Cristina Teacă a asistat la ceremonia de «panthéonizare» și a stat de vorbă cu francezii și cu americanii prezenți pentru a o omagia pe Joséphine Baker :

“Este o mare recunoaștere a celei care a fost Joséphine Baker”, explică o americană ce trăiește la Paris și care a venit să îi aducă un omagiu, la Panthéon adăugând că “este minunat ce se întâmplă. A fost o franțuzoaică și în același timp o americană incredibilă, care a luptat pentru drepturile civile pentru ambele țări iar în plus a fost activă și în Rezistența franceză, a luptat pentru Franța deși nu era țara ei. Absolut, este un exemplu pentru mine dar și pentru poporul american, pentru a lupta pentru drepturile civile. Avem nevoie de mai mulți oameni ca ea, absolut ».

O altă doamnă, spune că “Joséphine Baker era o femeie remarcabilă. Eu am fost căsătorită cu un afro-american, care a luptat în războiul din Coreea așadar admir foarte mult munca pe care a făcut-o. A încercat să unească popoarele și populația din ele, a luptat împotriva rasismului și o admir foarte mult din aceste motive”.

Printre spectatorii prezenți la ceremonia de ‘panthéonizare’ l-am regăsit pe cardiologul care s-a ocupat de Joséphine Baker. El povestește că, pentru el, “a fost o experiență extraordinară. Era o femeie foarte frumoasă, inteligentă, o mare doamnă. Avea inima bună? Mediu aș putea spune dar afectiv avea o inimă imensă. A dovedit-o prin copilașii pe care i-a adoptat, i-a salvat și i-a integrat în societate. A adus foarte multe acestei țări. Dar oare, i-a dat Franța destul? Sper că da”.

În regiunea pariziană o școală va purta numele lui Joséphine Baker iar copilașii care învață aici au fost prezenți la ceremonia de la Panthéon pentru a cânta unele din cântecele franco-americancei.

Mulți dintre cei cu care am stat de vorbă la acest eveniment, au recunoascut, că, pentru ei, Joséphine este o sursă de inspirație:  “Suntem aici pentru a celebra respectul pe care Franța i-l aduce Joséphinei Baker. Onorăm acest lucru. Apoi, suntem afro-americance care trăim în Paris iar dacă ne gândim la cum a plecat ea din satul ei, din Statele Unite pentru a înfrunta lumea iar apoi la cum a lucrat în Rezistența franceză, cât de umană putea să fie, faptul că a adoptat 12 copii din țări diferite și cu religii distincte - pentru noi, Joséphine Baker este o sursă de inspirație”.

Un spectator este de părere că Joséphine Baker este foarte actuală: “Joséphine Baker reprezintă universalismul, republica, rezistența, music-hallul – este un personaj complet. Iar astăzi, ea este imaginea reconcilierii franceze, deci, simbolul care intră acum în Panthéon este unul foarte important”. Avem nevoie de o persoană ca ea în prezent? “Desigur, ne aflăm într-o perioadă în care societatea franceză este divizată de aceea avem nevoie de un astfel de simbol care să ne unească în jurul unor valori comune. Ea întrupează o sinceritate care ne asigură”.

Joséphine Baker a luptat pentru Franța, pentru țara care a adoptat-o, amintește un participant la ceremonia de ‘panthéonizare’: “Joséphine Baker ne-a marcat copilăria prin ceea ce a fost – o vedetă de music-hall. A fost mama unor copii veniți din lumea întreagă. Apoi, a intrat în istoria țării nostre activând în rândul Rezistenței din al Doilea Război Mondial deși ar fi putut să se limiteze la a cânta soldaților francezi, dar, ea a dorit să facă mai mult. Acestea sunt aspectele care m-au marcat. Merită această panthéonizare. Este o migrantă care s-a integrat foarte bine și care s-a oferit să lupte pentru țara care a adoptat-o, în cel de-al Doilea Război Mondial”.