Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid, foamete, schimbări climatice – sfidări multiple şi inedite pentru care ONU cere fonduri record

afganistan.jpg

In Afganistan, potrivit ONU, douà treimi din populatie au nevoie de ajutoare. Imagine din orasul Herat, 27 noiembrie 2021.
In Afganistan, potrivit ONU, douà treimi din populatie au nevoie de ajutoare. Imagine din orasul Herat, 27 noiembrie 2021.
Sursa imaginii: 
AP - Petros Giannakouris

Ca în fiecare an, Biroul ONU al afacerilor umanitare (OCHA) şi-a publicat planul de acţiune pentru anul viitor. O ocazie şi de a lansa un apel donatorilor pentru a putea implementa respectivele acţiuni. In preambulul raportului, Martin Griffiths, secretarul general adjunct al organizaţie, a subliniat că „niciodată atâţia oameni nu au avut nevoie de ajutor”.

ajutor de urgenţă. Cu alte cuvinte, un pământean din 29 va avea nevoie de asistenţă în 2022. Creşterea faţă de anul în curs este spectaculoasă, +17%, un record în sine. „Niciodată atâţia oameni nu au avut nevoie de ajutor” spune Martin Griffiths, secretarul general adjunct la afacerile umanitare ale Naţiunilor unite.

Ca să ajute doar o parte din aceste persoane – mai exact 183 de milioane, răspândite în mai bine de 60 de ţări din lumea întreagă – Naţiunile unite lansează un apel inedit şi masiv către donatori pentru a recolta 41 de miliarde de dolari (36 de miliarde de euro).

Analiştii prezic însă déjà că aceşti bani nu vor veni niciodată. Anul acesta, în 2021, Biroul ONU al afacerilor umanitare ceruse 38 de miliarde de dolari dar nu a primit decât 17 până la mijlocul lunii trecute. Un deficit de finanţare inedit de vreo 20 de miliarde de dolari. Asta în contextul în care, din cauza pandemiei de Covid, diversele state – mai ales bogate – au cheltuit în ultimii doi ani sute de miliarde de dolari ca să-şi susţină propriile economii. Cu alte cuvinte, banii pentru a finanţa acţiunile umanitare nu reprezintă decât o picătură din paharul cheltuielilor globale.

„Sfidările sunt imense şi orizontul e sumbru” a mai spus Martin Griffiths înainte de a enumera catalogul mizeriilor mondiale. Cauzele sunt aceleaşi ca şi în trecut – foametea, conflictele, epidemiile, schimbările climatice, etc. – iar ţările cele mai afectate sunt şi ele practic aceleaşi din trecut: Afganistan, Siria, Haiti, Etiopia, Birmania, şamd.

Cap de afiş al relelor cele mai grave: şocurile climatice şi pandemia de Covid-19 care la începutul anului viitor va intra în cel de-al treilea ei an de existenţă şi care a făcut déjà, oficial, peste 5 milioane de morţi, probabil în realitate de trei ori mai mulţi , spune OMS – Organizaţia mondială a sănătăţii. Ce este însă cert este că pandemia de coronavirus a aruncat în sărăcia extremă vreo 20 de milioane de oameni. Totodată, flagelul planetar a avut un efect nefast asupra altor nenorociri precum epidemia de SIDA, tuberculoza şi paludismul. Astfel, 23 de milioane de copii nu au putut primi vaccinurile de bază iar consultaţiile prenatale au diminuat cu 43 de procente.

In privinţa schimbărilor climatice, mai exact a catastrofelor care decurg, „la orizontul anului 2050 ele ar putea constrânge vreo 216 milioane de oameni să se refugieze în altă ţară decât a lor. Tot catastrofele naturale ar putea provoca foamete în 43 de ţări pentru circa 45 de milioane de oameni” mai avertizează raportul ONU. Fără o acţiune durabilă şi imediată, 2022 ar putea fi un an catastrofal. Asta în contextul în care există déjà 811 milioane de oameni suferă de malnutriţie.

Dintre ţările care stau cel mai prost, Martin Griffiths citează Etiopia unde situaţia este „cea mai îngrijorătoare”. Motivul: ofensiva lansată de regim contra regiunii Tigré. Din cauza acestui conflict declanşat acum mai bine de un an, milioane de persoane au fost deplasate. Yemenul şi Siria, două state confruntate de asemenea cu războaie de ani de zile, au şi ele nevoie de ajutoare. In fine, Afganistanul, ţară confruntată de decenii la rând cu războaie, este acum lovită şi de secetă, cea mai gravă din ultimele 3 decenii. In plus, de când talibanii au preluat puterea în august, economia locală este în cădere liberă. Două treimi din populaţie are nevoie de ajutor iar 9 milioane de persoane sunt în pragul foametei. ONU are nevoie de 4,5 miliarde de dolari doar pentru a ajuta anul viitor 22 de milioane de afgani.

 
Covid, foamete, schimbări climatice – sfidări multiple şi inedite pentru care ONU cere fonduri record