Valérie Pécresse a fost desemnată candidata dreptei franceze pentru prezidenţialele de anul viitor

Cu aproape 61% din sufragii faţă de doar 39% pentru Eric Ciotti, Valérie Pécresse şi-a surclasat contracandidatul considerat drept apropiat extremei drepte.

Este pentru prima oară în istoria partidului că «Republicanii» francezi vor fi reprezentanţi la prezidenţiale de o femeie. «Mulţumesc pentru îndrăzneala vaostră. Am să dau totul din mine» a promis proaspăt aleasa în funcţie insistând pe faptul că «dreapta republicană a revenit».

In vârstă de 54 de ani, fostă ministră pe vremea ex-preşedintelui Nicolas Sarkozy şi actualmente preşedintă a regiunii Ile-de-France, cea care se află în jurul capitalei Paris, Valérie Pécresse era dată marea favorită a acestui al doilea tur de scrutin intern, rezervat doar militanţilor partidului la zi cu cotizaţia – vreo 140.000 de oameni. În urma turul întâi, cei trei excluşi din cursa finală – Michel Barnier, Xavier Bertrand şi Philippe Juvin – şi-au chemat toţi simpatizanţi să se ralieze lui Pécresse. O raliere căreia i s-a alăturat acum şi Eric Ciotii în urma usturătoarei sale înfrângeri.

Ex-deputată, fostă consilieră de stat şi apoi ministră a Bugetului şi al Învăţământului superior în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy, Valérie Pécresse era adepta unei linii conservatoare dar cu accente mai sociale, mai centriste. In timpul actualei campanii pentru desemnarea candidatului dreptei la prezidenţialele de anul viitor, a fost nevoită să-şi înăsprească discursul, mai ales în chestiuni legate de securitate şi imigraţie.

In dosarele economice, Pécresse a prezentat un program clasic de dreapta. Candidata «Republicanilor» vrea să pună capăt programului de lucru de 35 de ore pe săptămână pentru a reveni la 39 de ore, propune mărirea cu 10% a salariilor pentru familiile care câştigă mai puţin de 3.000 de euro pe lună şi vrea să mărească vârsta de pensionare de la 62 de ani actualmente la 65.

Valérie Pécresse a trecut de primul obstacol, cel intern partidului său, cel mai uşor. Candidata dreptei mai trebuie acum să reuşească, în aprilie 2022, să se califice în turul doi al prezidenţialelor pentru a putea spera apoi la o eventuale ascensiune în funcţia supremă, cea de şef de stat. Drumul se anunţă însă, pentru moment cel puţin, greoi. Potrivit sondajelor de opinie, Valérie Pécresse este creditată cu doar 10-11% din intenţiile de vot, mult în spatele lui Emmanuel Macron – încă nedeclarat candidat la propria-şi succesiune – şi a extremistei de dreapta Marine Le Pen.

Intr-o primă reacţie după desemnarea lui Pécresse, Le Pen a descris-o pe aceasta din urmă drept «cea mai macronistă» dintre pretendenţii «Republicani». Celălalt extremist de dreapta cu veleităti de preşedinte, polemistul Eric Zemmour, le-a lansat un mesaj simpatizanţilor lui Eric Ciotti şi acestuia ca să i se alăture în perspectiva prezidenţialelor de anul viitor. In fine, candidatul ecologist Yannick Jadot a calificat-o pe Pécresse drept «candidată homofobă şi anti-imigranţi».