Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron: „Viktor Orban este un adversar politic dar un partener european.“

orban_macron.jpg

Președintele francez Emmanuel Macron și primul ministru maghiar Viktor Orban la conferinţa de presă comună de la Budapesta, 13 decembrie 2021
Președintele francez Emmanuel Macron și primul ministru maghiar Viktor Orban la conferinţa de presă comună de la Budapesta, 13 decembrie 2021
Sursa imaginii: 
AFP - ATTILA KISBENEDEK

„Viktor Orban este un adversar politic dar un partener european.“ Această frază pronunţată de președintele francez Emmanuel Macron în contextul vizitei sale la Budapesta poate fi regăsită în multe comentarii din presa franceză. Dacă divergenţele dintre Viktor Orban și Emmanuel Macron sunt numeroase, comentatorii francezi consideră că Ungaria și Franţa au totuși și interese comune legate, de exemplu, de investíţii, de sectorul nuclear sau de apărarea europeană.

„Oricare ar fi sensibilităţile noastre politice și opţiunile noastre, noi trebuie să acţionăm împreună pentru Europa noastră“ a mai spus președintele francez, cuvinte reluate de cotidianul Le Monde. Strategia lui Emmanuel Macron în materie de politică europeană și în general de politică externă poate fi rezumată astfel: dialogul rămîne necesar, chiar dacă poziţiile par ireconciliabile. Emmanuel Macron a menţinut, de exemplu, dialogul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda sancţiunilor occidentale decretate împotriva Moscovei. Recent șeful statului francez s-a întîlnit cu prinţul moștenitor al Arabiei saudite, Mohamed ben Salman, acesta din urmă fiind considerat în multe capitale occidentale drept persona non grata întrucît este acuzat că a ordonat asasinarea jurnalistului opozant Jamal Khashoggi.

Sigur, liderii occidentali în special nu sunt chiar tandri cu Viktor Orban. Fostul președinte al Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, cînd îl primea uneori pe Orban la Bruxelles sau în contextul altor reuniuni îi spunea: „Ce mai faci, dictatorule?“

Emmanuel Macron însuși l-a catalogat pe președintele maghiar drept „șef al taberei naţionaliste și suveraniste din Europa“ în timp ce el, președintele francez, se consideră acum un fel de líder al „taberei progresiste“. Iar acest rol se accentuează în contextul în care Franţa preia președinţia Uniunii Europene, pe întîi ianuarie anul viitor, pentru șase luni. Iar dacă sondajele nu vor fi contrazise de realitate, Emmanuel Macron va cîșiga în primăvara anului viitor încă un mandat de cinci ani la Palatul Elysée, deci va avea încă mult timp un cuvînt important de spus în Europa.

Emmanuel Macron este primul șef de stat francez care se duce în Ungaria din 2007 încoace. El l-a primit însă pe Viktor Orban la Palatul Elysée în octombrie 2019 pentru discuţii despre protecţia frontierelor și necesitatea construirii unei apărări europene. Aceste subiecte au revenit pe agenda discuţiilor și la Budapesta, unde s-au aflat și liderii din Polonia, Republica cehă și Slovacia. Probabil că în culise liderii Europei occidentale își spun că în Polonia și Ungaria nu s-a produs încă nimic ireversibil. Viktor Orban nu poate fi comparat cu Alexandre Lukașenko, veritabil dictator în Republica Belarus.

Este adevărat că aceste două ţări, Polonia și Ungaria, se îndepărtează de modelul de societate dorit de Bruxelles, dar ele nu vor în nici un caz să iasă din Europa cum a procedat Marea Britanie. Ungaria, ca și Polonia, pun sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului european faţă de dreptul naţional. Ungaria, ca și Polonia, au adoptat mai multe legi prin care este interzisă reprezentarea homosexualităţii pentru tinerii avînd sub 18 ani. Presa franceză l-a criticat des pe Viktor Orban pentru că a abolit treptat în ţara sa mai multe forme de contra-putere esenţiale, cea exercitată de justiţie, de presă și de mediul asociativ.

În schimb, unii comentatori francezi consideră că nu toată viziunea iliberală a lui Orban trebuie aruncată la coșul de gunoi. Iar o parte din ideile iliberalismului sunt sprijinite și de un important electorat francez, mai precis de cel care îi creditează acum pe Marine Le Pen și pe Eric Zemmour. Nu întîmplător acești doi lideri ai extremei drepte franceze au efectuat pelerinaje la Budapesta. Ca și ei, și Viktor Orban este convins că în Europa o populaţie străină, venită din Africa și din Asia, în special de confesiune musulmană, este pe cale de a o înlocui pe cea cu rădăcini autohtone și de religie creștină. În același timp, unii istorici și geopoliticieni francezi consideră că sunt justificate temerile unor ţări mici din centrul și estul Europei care pledează pentru continuitate istorică și se tem să nu fie înghiţite (identitar vorbind) de mari fenomene migratorii și de globalizare.

Iată ce scria, în 2018, în Le Figaro, analistul Renaud Girard: „Orban nu este Hitler. În Ungaria oricine poate spune ce gîndește în mod public, poate vinde orice carte, poate citi ziarele de care este atașat, poate face campanie stradală împotriva lui Orban. Opozanţilor lui Orban nu li se întîmplă nimic. Iar dacă sunteţi evreu și locuiţi la periferia Budapestei, puteţi să vă practicaţi liniștit religia. Ceea ce nu este cazul, dimpotrivă, în regiunea Seine-Saint-Denis (în nordul Parisului).“

Președintele Emmanuel Macron s-a deplasat, în orice caz, luni 13 decembrie la Budapesta cu o mînă întinsă, nu atît spre ideile lui Orban ci din nevoia imperioasă de a obţine sprijin pentru reformele pe care le consideră vitale în Europa.