Reportaj Le Monde: Început promiţător al Parchetului european, sub conducerea Laurei Codruţa Kövesi

Ancheta semnată de corespondentul Le Monde în Europa orientală începe cu un fapt concret şi anume condamnarea, în noiembrie anul trecut, a fostului primar dintr-un micuţ sat din estul Slovaciei. Condamnarea respectivului, care încercase să deturneze nişte fonduri europene, a demonstrat că Parchetul european este, în fine, în acţiune.

Punerea pe picioare a acestei instituţii menită să combată deturnarea banilor europeni a cerut ceva timp. După ani lungi de discuţii, procurorul european şi-a demarat activitatea pe întâi iunie 2021. Mai bine zis, procuroarea întrucât este vorba de o femeie, în speţă românca Laura Codruţa Kövesi. In vârstă de 48 de ani, «curajoasa magistrată anticorupţie» cum o descrie Le Monde, este înconjurată de câte un procuror din fiecare din cele 22 de state membre ale Parchetului. «Adevărată vedetă naţională a luptei anticorupţie în ţara ei de origine, fosta jucătoare de baschet aplică la nivel european metodele care i-au făcut faima în România. Si totul încep cu statisticile: de când s-a lansat, Parchetul european a examinat déjà 2.500 de dosare şi a lansat 500 de anchete penale pentru un total al daunelor estimat la 5 miliarde de euros» precizează ziarul francez.

«Kövesi este îndrăzneaţă, chiar şi cu cei mai puternici» continuă Le Monde. Astfel, luna trecută ea l-a avertizat pe premierul naţionalist sloven să nu mai tragă de timp în numirea procurorilor naţionali, esenţiali în lansarea cercetărilor pe plan local.

Problema este că «superprocuroarea Europei» nu va putea acţiona în ţările în care corupţia şi reculul statului de drept sunt cele mai strâns legate, cum ar fi Ungaria. Ca şi puterea poloneză, premierul Viktor Orban, ai cărui apropiaţi s-au îmbogăţit în ultimii ani în condiţii dubioase graţie unor fonduri europene, refuză categoric să facă parte din această instituţie judiciară europeană. Danemarca, Irlanda şi Suedia sunt celelalte state din UE care nu fac parte din Parchetul european.

«Kövesi ştie din proprie experienţă că acţiunea ei este un alt fel de a combate paşii înapoi făcuţi de anumite ţări în materie de respectare a statului de drept. In România, pe vremea când era şefa DNA, anchetele lansate contra lui Liviu Dragnea au provocat atacuri inedite contra sistemului judiciar şi au dus în cele din urmă la demiterea ei din post, în condiţii contestabile» reaminteşte Le Monde.

In finalul anchetei sale, ziarul francez constată că «cetăţenii europeni aşteaptă înainte de toate acţiuni contra «marilor peşti», adică responsabili guvernamentali bănuiţi că au deturnat fonduri europene în ultimii ani în România, Cehia, Croaţia, Slovacia sau Bulgaria. Problema este că chiar dacă oficial, Parchetul european a scăpat de sub tutelele naţionale, el rămâne totuşi dependent, în amonte, de serviciile de investigaţii locale întrucât el nu dispune de forţe de poliţie proprii. Apoi, şi în aval, Parchetul european va depinde de justiţiile naţionale, singurele care pot pronunţa sentinţe».