Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Epidemiolog francez: „A insulta persoanele nevaccinate permite mascarea lacunelor din sistemul public de sănătate”

dab.jpg

Epidemiologul William Dab a fost Director general al Sànàtàtii între anii 2003-2005.
Epidemiologul William Dab a fost Director general al Sànàtàtii între anii 2003-2005.
Sursa imaginii: 

Intr-o tribună publicată de ziarul Le Monde, epidemiologul William Dab, fost director general al sănătăţii (numărul 2 în ministerul francez al Sănătăţii) afirmă că „a-i insulta pe cei nevaccinaţi anti-Covid, aşa cum a făcut-o recent preşedintele Emmanuel Macron, permite în fapt mascarea lacunelor care există pe teren, în sistemul public de sănătate din Franţa. In plus, o astfel de insultă nu va incita la vaccinare, ba dimpotrivă”.

„Recentele declaraţii agresive ale lui Emmanuel Macron vizavi de persoanele nevaccinate anti-Covid au provocat numeroase comentarii. In schimb, principalul punct nu a fost subliniat şi anume faptul că preşedintele şi-a prezentat declaraţia ca fiind parte a unei „strategii”. Intrebarea care se pune este deci „ce este aia o strategie de sănătate publică se întreabă, retoric, cel care a fost numărul 2 în ministerul francez al Sănătăţii între anii 2003 şi 2005.

Epidemiologul William Dab continuă: „O strategie acoperă ansamblul iniţiativelor care favorizează fezabilitatea şi acceptabilitatea unor măsuri de prevenţie. Ea urmăreşte maximizarea beneficiilor acţiunilor şi minimizarea inconvenientelor. Strategia pleacă de la constatarea că riscul sanitar nu este un obiect medical ci o noţiune socio-tehnică”.

In opinia specialistului francez, „în cazul actual al epidemiei de Covid-19, trebuie aflat înainte de toate cine sunt persoanele nevaccinate şi care sunt motivele pentru care nu s-au imunizat. Este evident că nu avem de a face cu o categorie omogenă. Intre antivacciniştii propriu-zişi, cei care au contra-indicaţii medicale, cei care ezită şi cei care sunt neîncrezători, cazurile diferă şi cer deci răspunsuri diferite”.

„In al doilea rând, pentru toate aceste grupuri de nevaccinaţi trebuie făcută lista intervenţiilor disponibile şi văzut care sunt eficiente şi care nu. Existe mijloace pentru a încerca să-i convingem – cum ar fi educaţia - dar există şi mijloace pentru a-i constrânge – precum represiunea sau obligaţia. Vine apoi momentul în care executivul trebuie să ia o hotărâre. E mai bine însă să asculte ce are fiecare de spus înainte de a decide decât invers spune William Dab.

In finalul tribunei sale, epidemiologul constată că „tratând persoanele nevaccinate aşa cum a făcut-o, preşedintele Republicii reduce strategia la nivelul insultei, lucru care îi permite să mascheze faptul că de doi ani de zile, sistemul de sănătate publică nu a primit mijloace suplimentare; obstacolele nu au fost anticipate – precum saturarea farmaciilor cu testarea populaţiei – protocoalele din şcoli sunt inaplicabile iar ventilarea spaţiilor închise nu este promovată aş cum ar trebui. In aceste condiţii, nu există nici cea mai mică şansă ca strategia prezidenţială să fie una câştigătoare pe plan sanitar. Stigmatizarea anumitor categorii de populaţii, fabricarea unui conflict între persoanele vaccinate şi cele nevaccinate este o eroare strategică în materie de sănătate. Patru decenii de luptă contra bolii Sida ne-a demonstrat acest lucru. A insulta persoanele nevaccinate, a le nega statutul de cetăţean, este un serviciu prost adus sănătăţii publice”.

Ce bilanţ se poate face în domeniul sanitar de când a început pandemia de Covid-19

Trebuie ştiu că în Franţa, politicile duse de două decenii încoace de diversele guverne – atât de dreapta cât şi de stânga – au dus la desfiinţarea a zeci de mii de paturi. Numai din 2017 încoace, anul când a ajuns Emmanuel Macron la putere, au fost închise practic 18.000 de locuri în spitalele publice franceze. E vorba de cifre şi statistici oficiale care arată că actualmente în Franţa sunt disponibile ceva mai puţin de 390.000 de paturi de spitale, pat de spital însemnând locuri pentru bolnavi care petrec cel puţin o noapte acolo. In 16 ani însă, s-au defiinţat însă 75.000 de paturi de spital, deci problemele actuale nu pot fi puse doar pe seama actualului preşedinte. Strategia de reducere a paturilor a fost lansată mai demult cu scopul de a favoriza aşa-zisa „spitalizare ambulatorie sau la domiciliu”. Odată operat, pacientul e trimis acasă unde este pus sub observaţie medicală la distanţă, acest lucru fiind evident posibil numai pentru anumite intervenţii chirurgicale. Inovaţiile tehnologice şi cele medicamentoase, în particular anesteziile, au permis în mare parte aplicarea acestei politici de reducere a locurilor în spitale.

Ca să revenim însă la contextul actual, în 2020, deci în primul an al pandemiei de Covid, închiderea de paturi a continuat. Au fost astfel desfiinţate 5.700 de locuri în spitalele publice franceze, o scădere a capacităţilor cu 1,5%. Pentru anul 2021 mai trebuie aşteptat pentru a avea cifrele definitive. Ce mai trebuie însă ştiut este că o parte din paturile existente nu sunt nici ele funcţionale din motive de lipsă de personal medico-sanitar. Spitalele publice franceze au mari probleme în a recruta atât doctori cât şi infirmiere. Criza majoră prin care trece sistemul public de sănătate din diverse motive – salarii nu destul de atrăgătoare, epuizare, lipsă de mijloace, etc. - face că aproape 20% din paturile de spital sunt inaccesibile. Lucru care se resimte şi mai acut în perioade de tensiuni precum cea provocată de doi ani de epidemia de Covid-19.

 
Epidemiolog francez: „A insulta persoanele nevaccinate permite mascarea lacunelor din sistemul public de sănătate”