Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relansarea dialogului strategic între Alianţa Atlantică şi Rusia

usa_russie_ukraine_.jpg

Geneva, 10 ianuarie 2022, început de reuniune USA - Rusia.
Geneva, 10 ianuarie 2022, început de reuniune USA - Rusia.
Sursa imaginii: 
Denis Balibouse, AP

Dialogul strategic americano-rus, început luni 10 ianuarie la Geneva, continuă miercuri 12 ianuarie la Bruxelles în cadrul consiliului NATO-Rusia. Acest cadru de discuţii este reactivat pentru prima dată din iulie 2019. Vineri 14 ianuarie, la Viena, occidentalii şi ruşii vor discuta în cadrul Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa. O nouă arhitectură securitară a continentului este de fapt preconizată în contextul acestor discuţii şi al crizei declanşată în jurul Ucrainei. Unii comentatori francezi sunt de părere că presiunile şi ameninţările exercitate de preşedintele rus Vladimir Putin au şi un aspect pozitiv - ele ar scoate din letargie Alianţa Atlantică.

Tot răul spre bine, s-ar putea spune. În 2019 preşedintele francez Emmanuel Macron afirma despre NATO că ar fi într-o stare de „moarte cerebrală”. Iată însă că neuronii Alianţei Atlantice sunt în prezent reactivaţi de Purtin şi mai ales de faptul că a masat o sută de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina. NATO este de fapt obligat să iasă din letargie şi în urma unui ultimatum formulat pe 17 decembrie anul trecut de Vladimir Putin. El cere, practic, semnarea a două noi tratate. Printr-un prim tratat Alianţa Atlantică ar urma să promită că nu va primi noi membri, iar prin cel de-al doilea tratat ea ar urma să înceteze orice activitate în două zone „sensibile” pentru ruşi, Europa de răsărit şi Asia centrală.

În faţa acestui ultimatum americanii şi europenii au făcut front comun şi au spus NU. Aceasta este partea bună a lucrurilor… Să nu ne facem iluzii, însă, arată editorialistul Renaud Girard în Le Figaro, europenii nu sunt chiar atît de uniţi pe cît ar trebui… Comentatorul francez constată că în raport cu Rusia, în Europa există trei grupuri de ţări. Un prim grup foarte „anti-rus” din care fac parte Polonia, ţările baltice, dar şi Suedia şi Olanda. Un al doilea grup de ţări se arată critic faţă de Rusia dar caută totuşi să menţină dialogul cu Moscova. Din acest grup fac parte, de exemplu, Franţa, Germania şi Republica Cehă. În ce priveşte ţările din al treilea grup, ele nu se simt ameninţate de Moscova şi încearcă să amplifice schimburile comerciale cu Rusia. Din acest grup fac parte Grecia, Italia, Spania, Portugalia… Renaud Girard mai constată, în contextul noului dialog americano-rus, „marginalizarea geopolitică a Uniunii Europene”…

A scăzut oare puţin „temperatura” după discuţiile de la Geneva? Iată o altă întrebare la care răspund mulţi editorialişti. Multe semne pozitive nu sunt, dar corespondentul cotidianului Le Monde la Moscova, Piotr Smolar, semnalează că şefii celor delegaţii se cunosc bine pentru că au lucrat deja împreună pe dosarul nuclear iranian. Este vorba de sub-secretarul de stat american Wendy Sherman şi de omologul său rus Serghei Riabkov.

În presa rusă şi occidentală au apărut în ultimul timp numeroase avertismente legate de ceea ce s-ar putea întîmpla dacă discuţiile nu duc la nici un „progres”. Ruşii au tendinţa de a le spune occidentalilor: avem un set precis de propuneri, dacă îl acceptaţi în bloc perspectiva unei soluţii militare se îndepărtează. Occidentalii au preferat să enumere sancţiunile uriaşe care ar putea fi decretate împotriva ruşilor dacă aceştia recurg la forţă: de exemplu excluderea Rusiei din sistemul de informaţii financiare Swift, suspendarea oricăror exporturi spre Rusia de bunuri de consum conţinînd componente americane (cum ar fi computerele şi telefoanele mobile, ca să nu mai vorbim de componentele electronice necesare industriei de armament şi aerospaţiale).

Alte analize pun în evidenţă faptul că pentru americani problema ucraineană şi ameninţările Rusiei cad prost, întrucît ei voiau să se concetreze în prezent pe ameninţarea chineză. China reprezintă pentru Statele Unite o ameninţare globală, este un adversar de al secolului al XXI-lea, o putere care de fapt vrea să ia locul americanilor (locul întîi) în toate domeniile: economie, finanţe, tehnologie, explorare spaţială, industrie militară. Preşedintele amerincan Joe Biden ar fi preferat să se înţeleagă cu ruşii pentru a avea mînă liberă pe celălalt front, esenţial, din Asia…

Va „renaşte” efectiv Alianţa Atlantică în contextul ameninţărilor ruse? La această întrebare vom avea elemente de răspuns săptămîna aceasta dar mai ales în luna iunie, la Madrid, unde se va derula un nou summit NATO.