Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mohamed Abrini, unul dintre acuzaţii de la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: «Şi în Franţa aţi decapitat oameni, chiar i-aţi tăiat capul regelui»

abrini.jpg

Mohamed Abrini la procesul atentatelor de la Paris. 2 noiembrie 2021.
Mohamed Abrini la procesul atentatelor de la Paris. 2 noiembrie 2021.
Sursa imaginii: 
AFP - BENOIT PEYRUCQ

La Paris s-a reluat marţi procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015. Atentate soldate cu 130 de morţi – printre care şi doi români – şi circa 400 de răniţi. Inceput acum 4 luni, procesul a fost până acum consacrat unor aspecte «tehnice». Au fost audiaţi poliţişti, specialişti în anti-terorism, oameni politici, istorici, martori şi supravieţuitori ai atacurilor de la Saint-Denis, Sala Bataclan şi de pe terasele cafenelor pariziene. Incepând de acum, natura audienţelor se schimbă. Au început interogatoriile acuzaţilor.

Marţi a avut loc prima adevărată audienţă a anului. Precedentele două, de marţea şi joia trecută, fuseseră repede suspendate în absenţa principalului acuzat. Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al atacurilor din 13 noiembrie 2015, era bolnav de Covid. Motiv pentru care dealtfel am avut parte toţi de lectura întregului raport medical cu privire la starea sănătăţii lui Abdeslam. «Acesta este vindecat de Covid şi deci nu mai este contagios» scrie în raportul semnat de un pneumolog şi un infecţiolog.

Salah Abdeslam era deci prezent marţi în boxa acuzaţilor alături de alţi 12 co-acuzaţi. Doar unul singur lipsea de la appel. Osama Krayem, cetăţean suedez, refuză din 25 noiembrie să mai asiste la audienţele procesului. Noroc că marţi nu era ziua de interogatoriu pentru Krayem. Cum nu era nici rândul lui Abdeslam.

Marţi a fost ziua în care a fost interogat timp de 5 ore Mohamed Abrini. Cunoscut mai bine sub porecla «omul cu pălărie» întrucât aşa a fost filmat pe când participa la atentatul de la aeroportul Zaventem din Bruxelles în martie 2016, Abrini, prieten din copilărie cu Salah Abdeslam, a luat parte şi la atentatele din 13 noiembrie 2015 de la Paris. Mai exact, belgo-marocanul este cel care a însoţit comandourile jihadiste la Paris înainte de a se întoarce în capitala Belgiei.

Interogatoriul de marţi, care va continua şi miercuri, era destinat să schiţeze personalitatea acuzatului şi în particular raportul pe care îl întreţine cu religia. Dacă atât mama cât şi una din fostele iubite ale acuzatului au refuzat să depună mărturie la bară, preşedintele Curţii ne-a dat citire la trei scrisori redactate de alte trei ex-iubite ale lui Abrini. Misive din care am aflat că respectivul a fost, până la un moment dat, un tânăr «normal». Bea alcool, nu se ruga, nu le obliga pe fete să-şi pună vălul islamic pe cap, şamd. Aşa a fost până când fratele mai mic al lui Mohamed, Suleiman Abrini, a plecat pe frontul din Siria şi a murit luptând de partea Statului islamic.

Islamul, aşa cum este predat de Profet, nu este compatibil cu democraţia

Toamna lui 2014, când tocmai ieşea din puşcărie – loc în care a petrecut mulţi ani din viaţa sa – este cea în care Mohamed Abrini devine tot mai religios. «Sunteţi radicalizat?» îl întreabă preşedintele Curţii speciale. «Pentru mine, ăsta este islamul normal, cel din Arabia saudită de exemplu , dar şi din multe alte state din lume. Charia, legea divină islamică, este mai tare decât legea omului şi este cea sub care mi-aş dori să trăiesc. La fel şi jihadul, războiul sfânt, face parte din islam. Eu, Coranul îl iau în întregime» spune calm şi politicos, într-o franceză impecabilă, Mohamed Abrini.

Uneori, acuzatul este iritat pentru că se dau citire la nişte mesaje, SMS-uri, private pe care le trimitea sau primea de la fostele iubite. Alteori, Abrini nu ezită să justifice şi să apere violenţele comise de Organizaţia stat islamic. «Atentatele sunt un răspuns adus bombardamentelor din Siria. Dacă nu putem ucide un soldat, omorâm civili» explică acuzatul.

Intrebat ce părere are despre decapitările comise de ISIS, Mohamed Abrini a dat replica care avea să facă să râdă pe toată lumea. «Si Dvs. aici în Franţa aţi practicat decapitările. Ba chiar i-aţi tăiat capul regelui». «Nu e vorba despre aceeaşi epocă» încearcă să justifie preşedintele Curţii. Jean-Louis Périès va avea apoi parte de o ultimă provocare din gura lui Abrini. «Aşa cum Dvs. acceptaţi toată istoria Franţei, cu părţile ei luminoase dar şi cele sumbre, aşa şi eu accept Coranul aşa cum e el. Islamul, aşa cum este predat de Profet, nu este compatibil cu democraţia» mai aflăm, oarecum stupefiaţi, de la Mohamed Abrini. Un acuzat de-a dreptul surprinzător când, încercând să justifice violurile comise de islamişti asupra femeilor yezidi, îi citează pe Napoleon şi Alexandru cel Mare care şi ei «puneau femeile pe piaţă după ce cucereau anumite teritorii».

Finalul audienţei se termină pe o notă mai tensionată în urma întrebărilor puse de una dintre avocatele părţilor civile, franco-tunisiana Samia Maktouf. «Nu am să vă răspund la nicio întrebare pentru că mă dezgustaţi. V-aţi dus să vă plângeţi la hienele alea de jurnalişti că suntem impermeabili la durerile victimelor. Când vă aud ce spuneţi după ce de două luni nu aud decât oameni care se plâng aici, cu regret vă spun dar mă călcaţi pe bătături».

 
Mohamed Abrini, unul dintre acuzaţii de la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: «Şi în Franţa aţi decapitat oameni, chiar i-aţi tăiat capul regelui»