Le Monde: Viktor Orban a transformat Budapesta în centrul contra-diplomaţiei europene

Cea mai recentă «iniţiativă» a lui Viktor Orban se referă la Kazahstan. «In timp ce Charles Michel, preşedintele Consiliului european, îl suna pe preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev ca să-i exprime preocuparea celor 27 cu privire la strategia sa de menţinere a ordinii publice, unul dintre cei 27 îl suna pe acelaşi Tokaev cu un cu totul alt mesaj. Viktor Orban, întrucât despre premierul ungar este vorba, l-a sunat pe liderul kazah ca să-şi manifesteze solidaritatea cu el. Pe pagina sa Facebook, folosind limbajul oficial kazah, şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto deplângea răsturnarea ordinii constituţionale» notează Le Monde.

Pentru Sylvie Kauffmann, semnatara cronicii din ziarul de seară, «acesta nu este decât ultimul exemplu al unei diplomaţii maghiare în mod constant contrară celei promovate de Uniunea europeană, Uniune din care Ungaria face totuşi parte. Dacă exemplul cel mai ostentativ al acestor divergenţe se referă la relaţia cu Rusia, acesta este departe de a fi singurul. De când e la putere, din 2010, Viktor Orban nu doar pozează în promotor al democraţiei iliberale dar a transformat şi Budapesta în centru al contra-diplomaţiei» scrie jurnalista de la Le Monde.

In continuarea analizie sale, putem citi: «În iarna 2020-2021, pe când China şi Rusia asaltau lumea cu «diplomaţia vacccinurilor» în timp ce europenii erau disperaţi de penurie, Budapesta este cea care a deschis larg braţele serurilor Sputnik şi Sinopharm. Tot în aceea perioadă, ministrul ungar de externe citat mai înainte, estima că anul 2021 a fost cel mai bun din istorie pentru relaţia ruso-maghiară. Nu e de mirare că anul acesta, probabil că în februarie, Orban va merge la Moscova, asta pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în dosarul ucrainean».

Liderul de la Budapesta are o plăcere ascunsă de a agita spiritele în Uniunea europeană

«Orban nu este însă omul care să-şi pună toate ouăle în acelaşi coş. Astfel, el se înţelege foarte bine şi cu preşedintele chinez Xi Jinping. Ca şi alte state din Europa centrală, Ungaria face parte din grupul «16-+1» creat de China. După ce a gonit din ţară universitatea filantropului american miliardar George Soros, Orban a invitat universitatea Fudan din Shanghai să-şi deschidă un uriaş campus la Budapesta, primul campus chinezesc din Uniunea europeană. In fine, Budapesta a blocat de mai multe ori rezoluţii ale Uniunii europene care condamnau China, în particular în privinţa situaţiei din Hong-Kong».

Le Monde constată însă că «Ungaria joacă un rol contra curentului şi în criza din Bosnia Herţegovina. Astfel, Viktor Orban a fost anul trecut la Banja Luka, fieful bosno-sârbilor, unde s-a întâlnit cu liderul naţionalist Milorad Dodik, lansat actualmente într-un proiect separatist exploziv. Ca să stabilizeze regiunea, Ungaria a acordat Republicii sârbe din Bosnia un ajutor de 100 de milioane de euro».

«Dar ce vrea în fapt Viktor Orban?» se întreabă Le Monde. Ziarul francez dă cuvântul unor experţi. Cei mai mulţi sunt de părere că «liderul de la Budapesta are o plăcere ascunsă de a agita spiritele în Uniunea europeană, o Uniune care, este adevărat, are mari dificultăţi în a-şi fixa clar o politică externă. Orban este apoi ferm convins că Europa şi, mai general Occidentul, este pe cale să-şi piardă din putere şi influenţă şi deci Ungaria are nevoie de relaţii puternice şi în afara UE». Un analist ungar citat de Le Monde dar care preferă să rămână anonim spune că «această diplomaţie alternativă, care la început nu era decât o politică de diversificare comercială, a devenit, pe măsură ce se înăsprea conflictul dintre Budapesta şi Bruxelles pe tema statului de drept, un mijloc de a le arăta celorlalţi europeni că Orban are capacitatea de a face rău. In fruntea unei ţări mici, singur în faţa unor puteri prădătoare, premierul ungar a devenit însă pionul acestor uriaşi. Dovadă şi ultima consacrare: Donald Trump a spus că-l va sprijini pe Viktor Orban la viitoarele alegeri din aprilie» conchide Le Monde.