2022, anul în care se celebrează 400 de ani de la naşterea lui Molière

Molière este o referinţă pentru toţi amatorii de teatru, este autorul francofon cel mai tradus, jucat şi citit din lume. Influenţa dramaturgului s-a resimţit şi impus încă din timpul vieţii acestuia. De pe platforma «moliere2022.org», cea care recenzează toate evenimentele anului, aflăm că «încă din 1660 dramaturgii englezi se inspirau din Molière pentru a reînoi un teatru naţional decimat de puritanism; în secolul următor, operele lui Molière ajung în Rusia unde, ceva mai târziu, vor influenţa teatrul lui Gogol ; în fine, în secolul 19, repertoriul arab modern se crează sub auspiciile lui Molière».

In aceste condiţii, nu e de mirare că manifestările destinate să-l celebreze pe acest autor – pe care l-am putea numi «global» în limbaj modern – sunt organizate la scară internaţională. Bineînţeles că Franţa va fi principala scenă a acestor evenimente dar sunt organizate colocvii sau conferinţe şi la universitatea Yale din SUA şi la cele italiene din Torino şi Florenţa. In Belgia, Academia regală se asociază acestor comemorări iar în Elveţia, universităţile din Fribourg, Geneva şi Lausanne organizează lecturi, reprezentaţii teatrale şi cursuri cu tema Molière. In fine, la Kansas City se organizează un adevărat festival Molière.

Aşadar, cu toate că au trecut patru secole de la naşterea sa – în fapt 15 ianuarie 1622 nu este ziua în care s-a născut Molière – asta rămâne necunoscută – ci ziua în care a fost botezat, potrivit registrelor bisericii – piesele lui Molière sunt în continiuare de actualitate graţie satirei, libertăţii şi ideii de rebeliune pe care le vehiculează în faţa oricărei forme de tiranie şi de ipocrizie.

Intrebarea pe care ne-o punem este cum de un om din secolul 17 a devenit, sub numele de Molière, dramaturgul francez cel mai cunoscut, tradus şi jucat din lumea întreagă? Cele circa 30 de piese pe care le-a scris şi care în pun în scenă caracterele umane franceze de acum patru secole, au inspirat şi au fost adaptate sub toate latitudinile. Moştenirea lui Molière este deci mondială.

In Magreb şi în Africa francofonă, Molière ocupă un loc central. Chiar dacă a ajuns acolo în bagajele colonizatorului francez, Molière nu a transmis doar limba sa ci şi dorinţa de eliberare, de transgresare şi de eliberare.

In ţările anglosaxone, Molière a fost adoptat şi apreciat la fel  ca şi Shakespeare iar în, în Brazilia, Molière este montat şi jucat din 1750! Mai mult de atât, dramaturgul este cunoscut în toată America latină unde este tradus chiar şi în guarani, o limbă autohtonă din Paraguay. Dacă în China, Comedia franceză nu a putut decât în 2011 să prezinte o piesă la Beijing, în Iran, încă din secolul 19 piesele lui Molière sunt traduse în persană dar sunt jucate exclusiv de bărbaţi.

In fine, teatrul românesc a fost şi el influenţat încă de la începuturi de Molière. Matei Vişniec, el însuşi mare dramaturg şi jurnalist la RFI, a evocat déjà felul în care era montat Molière în vremea comunismului. De-a lungul anului, el ne va vorbi şi cum a fost marcat de filmul Molière al realizatoarei Ariane Mnouchkine. In fine, vom realiza şi un film video cu Parisul lui Molière.

Să nu uităm pe final că o actriţă de origine română, Maria Ventura, a intrat în 1919 la Comedia franceză unde a fost primită, trei ani mai târziu, în 1922, ca societară, a 366-a de pe listă. O listă care începe în 1680, anul creării trupei de la Comedia franceză şi care a ajuns acum, în 2022, la numărul 538. Retrasă de la Comedia franceză în 1941 fiind bănuită că are origini evreieşti, Maria Ventura este reintegrată, virtual, la sfârşitul războiului. «Decedată în 1954, Maria Ventura a contribuit la creearea unor legături culturale privilegiate între Franţa şi România» se poate citi în portretul făcut azi de Comedia franceză.

Maria Ventura (1888-1954) a fost societarà la Comedia francezà între 1922 si 1941.