Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turneu european al lui Antony Blinken pentru a preveni izbucnirea unui conflict între Rusia şi Ucraina

capture_decran_2022-01-19_a_00.14.23.png

Antony Blinken plecînd spre Ucraina, 18 ianuarie 2022.
Antony Blinken plecînd spre Ucraina, 18 ianuarie 2022.
Sursa imaginii: 
AP - Alex Brandon

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken se află din nou în Europa în încercarea de a calma tensiunile legate de Ucraina şi de a-i convinge pe ruşi să adopte o cale diplomatică şi pacifistă pentru ieşirea din criză. Joi 20 ianuarie el este aşteptat la Berlin, după ce miercuri 19 ianuarie, aflat la Kiev, Antony Blinken, a afirmat că Rusia îşi amplifică dispozitivele militare la frontiera cu Ucraina.

Greu de spus ce se întîmplă în capul lui Putin, care pretinde că nu are intenţia de a ataca Ucraina, şi nu este clar nici în ce direcţie merg discuţiile dintre ruşi şi americani. Washington-ul a lansat însă în ultimele trei zile mai multe semnale de alarmă în legătură cu vădita intenţie a Rusia de a invada Ucraina. Statele Unite îşi mai exprimă neliniştea şi în legătură cu posibila instalare a unor arme nucleare ruse în Republica Belarus, precum şi în legătură cu o serie de importante manevre militare ruse pe teritoriul belarus.

Vineri, la Geneva, Antony Blinken va discuta cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi poate că vom şti mai multe.

Neîncrederea este totală în orice caz între ruşi şi americani pe de o parte, între ruşi şi ucraineni pe de altă parte, iar Uniunea Europeană pare prinsă oarecum la mijloc în acest joc, fără să fie luată prea mult în serios nici de Moscova şi nici de Washington.

Ruşii continuă deci gesticulaţiile militare la frontiera cu Ucraina, iar Statele Unite continuă să-i ajute pe ucraineni. La sfîrşitul anului trecut, scrie presa franceză, americanii au furnizat un ajutor militar de 450 de milioane de dolari Kievului, iar recent administraţia Biden a deblocat un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari.  

Săptămîna aceasta Antony Blinken se consultă şi cu aliaţii, mai precis cu germanii, francezii şi britanicii. Dacă Germania refuză pentru moment să furnizeze arme Ucrainei, Marea Britanie a anunţat că va furniza rachete anti-tanc armatei ucrainene. Berlinul nu este însă total pasiv, la începutul acestei săptămîni ministra germană de externe Annalena Baerbock s-a deplasat şi ea la Kiev şi la Moscova, şi a afirmat că ţara sa se angajează să garanteze securitatea Ucrainei faţă de Rusia. De partea sa, Serghei Lavrov, cu care s-a văzut Annalena Baerbock, doreşte garanţii că Ucraina nu va fi primită în NATO. Tot Serghei Lavrov le cere americanilor să nu propage speculaţii privind un atac iminent din pareta ruşilor.

Ştirile se amestecă în acest context cu zvonurile şi cu speculaţiile. Americanii pretind că Moscova a trimis agenţi provocatori în Ucraina pentru operaţiuni de sabotaj sau pentru a crea incidente de natură să furnizeze Rusiei pretextul unei invazii.

În Franţa, analistul Renaud Girard a publicat în le Figaro un articol cu un titlu surprinzător de optimist: „Vladimir Putin nu va invada Ucraina”. În ciuda faptului că Putin nu consideră Ucraina drept o ţară, în ciuda faptului că tot Putin îi consideră pe ucraineni drept nişte fraţi mai mici ai ruşilor, el nu va intra cu tancurile pe teritoriul ucrainean pentru că deja a obţinut ce voia, este vorba de Crimeea. Acesta este firul demonstrativ al jurnalistului şi eseistului Renaud Girard. Vladimir Putin ştie ce a păţit armara rusă în Afganistan, îşi aminteşte cu cîte sacrificii a pacificat Cecenia, şi probabil că nu are nevoie de un lung conflict cu ucrainenii decişi să reziste cu orice preţ.

În acelaşi timp el nu va accepta niciodată intergrarea Ucrainei în NATO şi eventuala instalare în Ucraina a unor arme occidentale capabile să ameninţe Rusia. Putin a protestat deja cînd americanii au livrat armatei ucrainene rachete anti-tanc Javelin şi cînd turcii au vîndut Ucrainei drone militare sofisticate.

Pentru a rezuma, putem spune că diplomaţia este în acţiune dar incertitudinile rămîn. Undele războiului rece se extind şi în zona Mării Baltice, unde Suedia constată o concentrare masivă şi neobişnuită de nave ruseşti, mai scrie Le Figaro. Rusia, trebuie precizat, doreşte să obţină de la occidentali garanţia că nici Suedia sau Finlanda nu vor fi integrate în NATO, de unde semnale agresive în această direcţie.