Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berlin: Orice agresiune rusească în Ucraina ar putea avea grave consecințe – spun responsabili europeni

Berlin, 20 ianuarie 2022: Seful diplomatiei americane, Antony Blinken discuta situatia din Ucraina cu omologi europeni. (în imagine este britanicul James Cleverly, francezul Jean-Yves Le Drian si germana Annalena Baerbock)

Berlin, 20 ianuarie 2022: Seful diplomatiei americane, Antony Blinken discuta situatia din Ucraina cu omologi europeni. (în imagine este britanicul James Cleverly, francezul Jean-Yves Le Drian si germana Annalena Baerbock)
Berlin, 20 ianuarie 2022: Seful diplomatiei americane, Antony Blinken discuta situatia din Ucraina cu omologi europeni. (în imagine este britanicul James Cleverly, francezul Jean-Yves Le Drian si germana Annalena Baerbock)
Sursa imaginii: 
REUTERS - POOL

Situația ar putea «scăpa oricărui control»  dacă Rusia va ataca Ucraina, atenționează liderul de la Casa Albă, Joe Biden. Ïn timp ce la Berlin au loc discuții între occidentali, pe marginea crizei ucrainene, Rusia anunță că până în februaria va derula exerciții navale. Iar Statele Unite sunt de acord ca statele baltice să trimită armament de fabricație americană în Ucraina. Iar miniștrii de Externe din Germania, Franța și Marea Britanie susțin că “orice agresiune rusă în Ucraina ar putea avea grave consecințe". Ei s-au întâlnit cu secretarul american de stat, Antony Blinken, la Berlin.

Rusia anunță că 140 de nave de război și 10.000 de militari vor fi parte a unui exercițiu ce se va derula până în februarie în Atlantic, Artic și Pacific dar și în Marea Mediterană.

Ministrul rus al Apărării a explicat că obiectivul manevrelor este «de a pune în acțiune forțele navale, aeriene și terestre și de a contracara amenințările ce ar putea veni din mări și din oceane».

În plus, Moscova a prevăzut deja manevre navale cu Iran și China, fără să fie anunțată o dată precisă.

Anunțul vine după ce Kremlinul a catalogat drept «destabilizatoare» declarațiile făcute de Joe Biden care amenința cu «un răspuns sever» în cazul unui atac militar în Ucraina.

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat, de partea sa, că o intervenție rusească în Ucraina ar «fi un dezastru pentru toți». 

Seful diplomației americane, Antony Blinken se află la Berlin pentru a discuta cu omologi europeni situația din Ucraina.

Antony Blinken se va întâlni vineri, la Geneva cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Responsabilul american susține că există încă o cale diplomatică, dar că, unele cerințe rusești sunt «în mod clar, sortite eșecului», referindu-se la dorința Rusiei ca Ucraina și Georgia să nu facă parte vreodată din NATO.

Rusia mai cere americanilor și aliaților săi să nu mai trimită militari în Europa de Est.

Moscova a subliniat că cererile sale nu sunt negociabile în timp ce Statele Unite le consideră inacceptabile.

În altă ordine de idei, Statele Unite sunt de acord cu cererea statelor baltice de a trimite Ucrainei armament de fabricație americană, în contextul unei eventuale invazii rusești, anunță un responsabil american aflat la Berlin.

Statele Unite accelerează transferul de echipamente americane ce provin de la aliați, a precizat oficialul american, adăugând că aliații europeni dispun de cele necesare pentru a ajuta Ucraina în zilele și în săptămânile ce vin.

Un acord a fost dat pentru Estonia, Letonia și Lituania, toate state membre ale Uniunii Europene.

Nu au fost precizate exact cantitățile ori despre ce tip de armament este vorba, dar, arsenalul statelor baltice cuprinde în special rachete antitanc Javelin.

În Ucraina, militarii dispun deja de acest tip de rachete și le-au încercat, în cadrul unui exercițiu militar derulat în estul țării, în ultimele zile din 2021, după cum se poate observa pe imagini transmise de Ministerul ucrainean al Apărării. De altfel, soldații ucraineni au acumulat o experiență de luptă din 2014 când au început să primească armament și material de luptă de la aliații occidentali și în particular de la Statele Unite. În ultima perioadă au fost trimise acolo aceste rachete antitanc Javelin, nave de patrulare, muniție și drone achizionate din Turcia.

Ministrul lituanian al Apărării a confirmat că va trimite arme și  «alte ajutoare» Ucrainei  - o măsură prin care se dorește descurajarea Rusiei de orice eventual atac, a precizat responsabilul.

Omologul său leton a indicat că țara sa va trimite Ucrainei «echipamente de apărare, letale și neletale».  O listă acestor bunuri este realizată în prezent și va fi publicată în momentul în care totul va fi transportat în Ucraina, a detaliat responsabilul.

La rândul său, premierul Estoniei, Kaja Kallas confirmă «susținerea sa absolută» pentru Ucraina și precizează că i-ar putea furniza proiectile de 122 de mm, rachete antitanc Javelin,  un spital de campanie dar și asistență împotriva atacurilor informatice.

42 de proiectile au fost vândute de Germania către Finlanda iar apoi răscumpărate de Estonia. Astfel că Estonia are nevoie de acordul acestor două state pentru a putea oferi, o parte, Kievului.

Marea Britanie a anunțat luni că dorește să trimită armament Ucrainei.

Germania a respins ideea de a livra arme Ucrainei pe motiv că acest lucru nu ar face altceva decât să agraveze tensiunile. Dar, cancelarul social- democrat Olaf Scholz susține că a promis americanilor să blocheze gazoductul Nord Stream 2, care încă nu a fost inaugurat, în cazul în care Rusia va invada Ucraina.

Pe de altă parte, armata suedeză a fost mobilizată în Marea Baltică. Suedia nu este stat NATO. 100 de soldați au fost mobilizați pe Insula Gotland, pentru a completa regimentul de 350 de militari ce se aflau deja aici. Insula se află în Marea Baltică, la câteva sute de km de Letonia. Cifrele nu au fost confirmate oficial.