Emmanuel Macron, mediator între rusul Vladimir Putin şi ucraineanul Volodimir Zelenski

In plină criză geopolitică legată de situaţia din Ucraina, Emmanuel Macron nu renunţă la obsesia sa: trebuie vorbit cu Rusia chiar când dialogul pare inutil.

Constatarea făcută de ziarul Le Monde a fost confirmată de Gabriel Attal. Purtătorul de cuvânt al guvernului francez a precizat că noua conversaţie telefonică din această dimineaţă dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin se înscrie în acest acelaşi obiectiv, acela de «a continua dialogul cu Rusia. Pe de o parte, preşedintele cere Rusiei să-şi clarifice poziţiile vizavi de Kiev şi, pe de altă parte, vrea să se facă ambasadorul unei mult-sperate desescalade, a unei reduceri a tensiunilor» pentru a evita un conflict armate ruso-ucrainean.

Intrebarea care se pune este dacă «relaţia specială» pe care Macron a construit-o cu omologul de la Kremlin va ajuta la ceva. «Nu trebuie să ne aşteptăm la o detensionare a situaţiei în urma acestei discuţii telefonice. Pentru simplul motiv că criză din Ucraina se referă la chestiuni mai largi precum securitatea europeană şi NATO adică depăşeşte relaţia ruso-franceză» spune un analist citat de revista L’Express.

Nu-i mai puţin adevărat că preşedintele Franţei, de când s-a intensificat criza ucraineană, şi-a înăsprit tonul vizavi de Moscova. La începutul săptămânii, Emmanuel Macron a estimat astfel că «Rusia a devenit o putere a dezechilibrului». Tot zilele trecute, liderul de la Elysée promitea că va trimite soldaţi francezi în România, în cadrul NATO.

Emmanuel Macron şi-a invitat omologul rus într-un din cele mai simbolice locuri ale istoriei Franţei

Cum notează ziarul Le Figaro, «vizavi de Putin, Macron urmează în fapt acelaşi drum ca şi predecesorii săi: mai întâi întinde o mână apoi este deziluzionat. Nicolas Sarkozy a încercat o apropiere cu ruşii când le-a vândut faimoasele nave de război Mistral. La sfârşitul mandatului său, preşedintele conservator se supărase însă pe Putin. Succesorul lui Sarkozy, socialistul François Hollande, îşi începe preşedinţia pe un ton cordial cu Vladimir Putin pentru a-şi termina mandatul anulând vânzarea navelor Misrtal. Emmanul Macron nu a scăpat de acest scenariu» conchide Le Figaro.

Apropierea Macron-Putin se face încă de la începtul mandatului preşedintelui francez. La sfârşitul lunii mai 2017, la câteva zile după ce fusese ales în funcţie, Macron şi-a invitat omologul rus într-unul din cele mai simbolice locuri ale istoriei Franţei, Palatul Versailles. Vladimir Putin a fost astfel primul şef de stat străin invitat de noul lider de la Paris. Macron l-a asigurat atunci pe rus că niciun subiect internaţional nu va fi tratat fără participarea Rusiei. Totodată tânărul preşedinte francez i-a reproşat încă de atunci lui Putin atitudinea din Ucraina dar şi din Siria.

La Sankt-Petersburg, un an mai târziu, acelaşi Emmanuel Macron estima că «Rusia este o parte inalienabilă a Europei» în contextul în care responsabilii ruşii resping tot mai mult şi pe faţă valorile europene şi, mai general, pe cele occidentale. In fine, în august 2019, Putin revine în Franţa, de data aceasta la Fort de Brégançon, reşedinţa de vară a preşedinţilor francezi. Acolo, Emmanuel Macron va lansa o iniţiativă solitară – şi criticată de mulţi parteneri europeni ai Franţei dar şi de diplomaţi francezi – aceea a unui «dialog strategic» cu Rusia. «Trebuie să reinventăm o arhitectură a securităţii şi încredeii între Uniunea euroepană şi Rusia» spunea atunci, spre satisfacţia Kremlinului, gazda reuniunii.

Cum notează Le Figaro, «în ciuda energiei depuse de trimisul special al preşedintelui francez în Rusia, dialogul cu Kremlinul nu a dat roade. În Siria, Putin a pus beţe în roatele coaliţiei antiteroriste. În Africa şi în particular în Mali, societatea privată de mercenari Wagner, apropiată Kremlinului, a sabotat treaba făcută de francezi. În fine, otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi a fost percepută la Elysée ca un duş rece».

Dialogul cu Rusia nu a dat rezultate tangibile

Acelaşi ziar conservator notează că Emmanuel Macron s-a apărat de acuzaţiile de naivitate care i s-au adus. In realitate, «pe fond, preşedintele francez nu a cedat niciodată în faţa lui Putin. Astfel, Macron nu a repus niciodată în cauză sancţiunile legate de Ucraina. Franţa s-a implicat de asemenea în măsurile de reasigurare a statelor baltice după mărirea prezenţei militare ruse în regiune. Până la urmă, apărând cu forţă gazoductul Nord Stream 2, Angela Merkel i-a făcut mai multe concesii lui Putin decât Macron» conchide Le Figaro.

Mâna întinsă de Macron omologului său rus a fost aşadar un eşec, sunt de părere mai toţi analiştii francezi. «Dialogul nu a dat rezultate tangibile» recunoştea chiar Florence Parly, ministra Armatelor franceze. Tentativele liderului francez nu au împiedicat de asemenea apropierea Moscovei de Beijing, lucru pe care Macron dorea să-l evite.

«Azi, încrederea reciprocă este la zero în timp ce scepticismul este la cote maxime» spune un fost diplomat şi analist rus citat de Le Monde. E probabil şi ceea ce l-a făcut pe şeful diplomaţiei franceze să declare vineri că «Vladimir Putin trebuie să ne spună ce alege între confruntare sau concertare. Noi suntem pentru concertare dar pentru asta trebuie să fim doi ca s-o obţinem. Mingea este acum de partea preşedintelui rus» spunea Jean-Yves Le Drian într-un interviu acordat confraţilor de la radioul RTL.