Spectaculoasă creştere a PIB-ului francez în 2021: +7%

Cifrele au fost publicate de Insee, Institutul naţional de statisticii şi studii economice. După recesiunea record din 2020 – -8% din cauza crizei sanitare – economia franceză a decolat fantatisc anul trecut, +7%, o cifră inedită de mai bine de 5 decenii încoace şi, mai ales, mult mai mare decât era prevăzut.

«E un salt spectaculos al economiei franceze care astfel şterge crize economică» a apreciat Bruno Le Maire. «Asta înseamnă deci locuri de muncă, uzine şi firme suplimentare. Economia franceză funţionează la regim maxim» a mai spus ministrul francez al Economiei.

Incă de acum două săptămâni, Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, remarca într-o tribună publicată de New York Times că «Franţa s-a descurcat mai bine decât ceilalţi în timpul pandemiei de Covid».

Producţia totală a Franţei a progresat anul trecut cu aproape 7,5% dar anumite sectoare – precum transporturile – mai sunt penalizate de uriaşele pierderi înregistrate în 2020.

Pata neagră de pe acest tablou idilic îl reprezintă comerţul exterior al Franţei

Note proaste au înregistrat şi construţiile unde producţia a dimiuat 2 trimestre la rând în 2021, în mare parte din cauza tensiunilor existente pe piaţa materiilor prime.

Consumul francezilor, unul din stâlpii de bază ai creşterii economice franceze, a fost şi el dinamic anul trecut, ştiut fiind că în anul precedent nu s-a putut consuma mare lucru iar francezii au pus deoparte zeci de miliarde de euro – 175 de miliarde arată chiar unele studii.

In fine, o pată neagră pe acest tablou idilic îl reprezintă comerţul exterior al Franţei. Cu toate că s-a relansat, el a contribuit de o manieră negativă la creşterea PIB-ului.

In ciuda acestor cifre extrem de pozitive – joi s-a anunţat şi o diminuare spectaculoasă a şomajului în 2021 - analiştii previn că orizontul s-ar putea întuneca, mai ales din cauza inflaţiei - +2,8% în 2021 - şi a datoriei franceze. Trebuie notat că deficitul public al ţării se ridică la 7% din PIB, cifră explicabilă prin faptul că statul a investit circa 60 de miliarde de euro anul trecut pentru a susţine salariile şi situaţia financiară a firmelor. Lucru care a permis alimentarea a două din cele trei motoare ale creşterii economice, şi anume consumul şi investiţiile.