Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criza din Ucraina: Serghei Lavrov va discuta marți cu omologul american, Antony Blinken

relatia_cu_moscova_este_discutata_in_consiliul_de_securitate_al_onu_luni_31_ianuarie_2022._.jpg

Relatia cu Moscova este discutata în Consiliul de Securitate al ONU, luni 31 ianuarie 2022.
Relatia cu Moscova este discutata în Consiliul de Securitate al ONU, luni 31 ianuarie 2022.
Sursa imaginii: 
REUTERS - MAXIM ZMEYEV

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov și omologul său american, Antony Blinken vor avea marți o discuție telefonică, pe tema crizei ucrainene. Situația a fost analizată și în Consiliul de Securitate ONU, la cererea Statelor Unite.

Ucraina a cerut duminică Rusiei să retragă trupele comasate de-a lungul frontierei comune și să continue dialogul cu occidentul, dacă dorește să atenueze tensiunile existente.

 

Cererea a fost formulată cu puțin timp înainte să se deschidă Consiliul de Securitate al ONU care, împreună cu aliații din NATO, intensifică eforturile pentru a determina Moscova să renunțe la orice eventual atac în Ucraina.

 

Mai bine de 100.000 de soldați ruși se află pe frontiera cu Ucraina, ceea ce constituie o amenințare clară pentru pacea și securitatea internațională, declara, în urmă cu câteva zile, ambasadorea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

 

Rusia neagă că ar dori să atace Ucraina dar a cerut, în schimb, garanții scrise pentru securitatea sa dar și oprirea lărgirii NATO, pentru ca Ucraina să nu intre sub aripa Alianței. 

 

Statele Unite i-au răspuns deja, în scris, că nu sunt de acord cu cererile Rusiei și că apără ideea că NATO își menține ușa deschisă spre noi membri. În ceea ce privește cererea Moscovei ca NATO să se retragă din Estul Europei, Statele Unite anunță că își mențin prezența în România, Bulgaria și state baltice. 

 

Chiar și după această scrisoare, Kremlin încă speră ca Statele Unite și NATO să se mai gândească și mai serios la o rezolvare a situației.

 

Mai multe state occidentale au anunțat, în ultimele zile, că vor trimite noi contingente în Europa orientală. 

Premierul britanic, Boris Johnson va propune NATO o desfășurare de forțe, pentru a răspunde la ”ostilitatea rusă” la adresa Ucrainei. 

 

Iar ministrul francez de Externe, omologul german și premierul Poloniei se vor deplasa la Kiev, săptămâna aceasta. Ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, a ajuns duminică în Ucraina, pentru o vizită de două zile. Canada oferă asistență militară Ucrainei. Responsabilul canadian a anunțat că vor fi desfășurați militari canadieni în vestul Ucrainei. Iar personalul neesențial al ambasadei din Kiev va fi repatriat.

 

Statele Unite și Marea Britanie i-au în calcul noi sancțiuni la adresa Rusiei, în cazul în care invazia chiar se va produce. 

 

La Washington, aleși democrați și republicani susțin că Congresul este aproape de un acord pe un proiect de lege prin care pot fi luate noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. 

 

Londra și Washington vizează, la capitolul sancțiuni, gazoductul Nord Stream 2, ce leagă Rusia de Germania, dar care încă nu a fost inaugurat, ori, limitarea tranzacțiilor în dolari, principala monedă pentru schimburile internaționale. 

 

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov declara în week-end că Rusia dorește relații corecte, de respect reciproc și egalitate cu Statele Unite dar și cu orice altă țară din lume”. Lavrov a adăugat că ”Rusia nu dorește să rămână într-o poziție în care securitatea sa este încălcată în mod regulat”.

 

Ministrul rus de Externe a mai observat că ”de fiecare dată, se dovedește că linia pe care NATO trebuie să o apere se deplasează mai spre est. Iar de această dată, s-a apropiat de Ucraina”. 

 

Pentru el, aderarea Ucrainei la NATO ar afecta grav relațiile dintre Occident și Rusia.