Va fi Parisul blocat și el, ca și Ottawa, de un posibil „convoi al libertăţii“?

Purtătorul de cuvînt al guvernului francez recunoaște că toată lumea este exasperată din cauza pandemiei, dar adaugă și aceste cuvinte: „mișcări politice, deseori radicale, încearcă să transforme această exasperare în capital politic.“

Această declaraţie, precum și precizarea că măsurile adoptate de Franţa nu au afectat libertăţile cetăţenești, au evident o legătură cu ceea ce se pregătește pe reţelele de socializare. Mișcarea camionagiilor canadieni care au blocat total capitala Ottawa inspiră acum mobilizări similare în alte ţări, de exemplu în Statele Unite și în Noua Zeelandă. În Franţa peste 275 000 de persoane au subscris la o iniţiativă numită „Convoiul libertăţii“. Intenţia acestor oameni este de veni duminică la Paris pentru a bloca orașul, dar nu cu camioanele ci mai degrabă în spiritul mișcării vestelor galbene.

Nu este exclus ca aceleași curente radicale care au iniţiat manifestaţiile săptămînale din 2019 să se afle și la originea acestui „convoi al libertăţii“. Nu este exclus ca acești militanţi să-și propună o perturbare durabilă a campaniei electorale în care se va implica peste puţină vreme Emmanuel Macron pentru obţinerea unui nou mandat la Palatul Elysée.

În Franţa, în prezent, viaţa este aproape normală. Există însă o categorie de francezi, ultraminoritară, dispusă în orice moment să blocheze, în numele căutării unei libertăţi și mai mari, libertatea de mișcare și dreptul la o viaţă normală a marii majorităţi. S-ar părea că mișcarea din Canda are ca nucleu extrema dreaptă. În Franţa, în „convoiul libertăţii“, dacă el se va îndrepta într-adevăr spre Paris, se vor probabil umăr la umăr, cel puţin din punct de vedere ideologic, cum s-a mai întîmplat, extrema stîngă și extrema dreaptă.