Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron dezvăluie noua strategie energetică a Franţei; filiera nucleară, marea câştigătoare

nuclear.jpg

Energia nuclearà este subiect de discordie între diferitii candidati la prezidentialele franceze.
Energia nuclearà este subiect de discordie între diferitii candidati la prezidentialele franceze.
Sursa imaginii: 
Jean-Philippe Ksiazek, AFP

Cu două luni înaintea primului tur al prezidenţialelor, Emmanuel Macron – încă nedeclarat candidat la un al doilea mandat – a prezentat viitoarea strategie energetică a Franţei. Vârf de lance, energia nucleară. In acest sens, şeful statului francez a anunţat construcţia a 6 noi reactoare nucleare tip EPR de a doua generaţie plus o opţiune pe alte 8. Trebuie spus că energia nucleară a revenit în centrul campaniei electorale.

„Chestiunea nucleară în inima reactorului electoral”. Titlul aparţine colegilor noştri de la televiziunea France 24 şi rezumă cel mai bine situaţia.

Palatul Elysée estimează că energia nucleară „este ecologică, permite producţia de electricitate decarbonată, participă la independenţa energetică a ţării şi produce electricitate la preţuri foarte competitive”.

O poziţie departe de a fi unanim împărtăşită de ceilalţi pretendenţi la preşedinţia ţării. Astfel, Yannick Jadot, candidatul ecologiştilor francezi, califică alegerile făcute de Macron drept „obsolete şi electoraliste”. Jadot promovează idea unei abandonări treptate a energiei nucleare iar dacă este ales la Elysée promite că va închide cel puţin 10 reactoare – dintr-un total de 56 – până în 2035. Pentru a compensa diminuarea producţiei, Jadot mizează pe dezvoltarea rapidă a energiilor regenerabile.

Candidata socialiştilor francezi, actuala primăriţă a Parisului Anne Hidalgo, vrea şi ea să meargă „cât mai repede cu putinţă” spre 100% energii regenerabile. Ea recunoaşte însă că obiectivul nu poate fi atins înainte de 2050. De aceea i se pare „un non sens” propunerea lui Jadot de a închidea 10 reactoare până în 2035.

Tot la stânga spectrului politic francez, Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa nesupusă şi candidat la prezidenţiale, propune el o ieşire totală din nuclear la orizontul anului 2045.

In schimb, comunistul Fabien Roussel, are o poziţie diferită faţă de ceilalţi candidaţi de stânga. In opinia lui, „ca să ajungem la o Franţă decarbonată în 2050, promit că voi investi masiv atât în energiile regenerabile cât şi în filiera nucleară”.

Dacă la stânga poziţiile sunt aşadar nuanţate, la dreapta spectrului politic energia nucleară nu este subiect de dezbatere. Toată lumea este pentru. Valérie Pécresse, candidata conservatorilor francezi din partidul Republicanilor vrea să „remobilizeze masiv înspre nuclear” şi denunţă „zigzagul” lui Emmanuel Macron pe această temă.

Extremiştii de dreapta sunt şi ei pro-nuclear. Marine Le Pen spune despre energia nucleară că este „sigură, ieftină şi curată”. In fine, populistul extremist Eric Zemmour plusează şi vrea să deschidă 14 noi reactoare.

Pe plan concret, Emmanuel Macron a anunţat construirea a 6 noi reactoare EPR de a doua generaţie şi o opţiune pentru alte 8, deci un total de 14 reactoare nucleare noi. Primul dintre ele ar urma să intre în funcţiune la orizontul anului 2035. Până atunci, şeful statului a cerut operatorului EDF să încerce, în măsura posibilului şi „respectând măsurile de securitate”, să prelungească viaţa tuturor actualelor reactoare peste vârsta de 50 de ani.

Această relansare a sectorului nuclear va cere eforturi, atât umane cât şi financiare. Autoritatea pentru securitatea nucleară estimează că va fi nevoie de un adevărat „plan Marshall” întrucât sunt necesari, anual, de 4.000 de noi ingineri pentru construcţia noilor reactoare şi întreţinerea sau repararea celor vechi. Pe plan financiar, statul – acţionar în proporţie de 80% - promite că „va contribui şi îşi va juca rolul”, mai ales că EDF este o firmă déjà foarte îndatorată. In parte, din cauza costurilor suplimentare de la centrala EPR de la Flamanville. De la un preţ iniţial de 3,5 miliarde de euro, centrala de nouă generaţie, încă nedată în folosinţă, va costa circa 13 miliarde.

In fine, pe planul energiilor regenerabile, preşedintele Franţei a fixat ca obiectiv înzecirea capacităţilor de producţie solară până în 2050 pentru a depăşi „100 de gigawaţi”. Emmanuel Macron a fixat obiective extrem de ambiţioase şi pentru energia eoliană – atât terestră cât şi marină.

 
Emmanuel Macron dezvăluie noua strategie energetică a Franţei; filiera nucleară, marea câştigătoare