Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Homo sapiens a venit în Europa mult mai devreme decât credeam

ap22040569422535.jpg

Vârfuri de sàgeti descoperite în grota Mandrin care demonstreazà cà Homo sapiens a venit în Europa si a coabitat cu Neandertal mai devreme decât se credea.
Vârfuri de sàgeti descoperite în grota Mandrin care demonstreazà cà Homo sapiens a venit în Europa si a coabitat cu Neandertal mai devreme decât se credea.
Sursa imaginii: 
Ludovic Slimak via AP

Un dinte de lapte, descoperit într-o grotă din sud-estul Franţei, bulversează istoria lui Homo sapiens. Omul modern ar fi ajuns în Europa mult mai devreme decât se credea şi, în plus, s-ar fi întâlnit cu Neandertal. O demonstrează un studiu publicat în revista Science de o echipă internaţională condusă de cercetători francezi.

Arheologii descriu această descoperire drept „revoluţionară”. Homo sapiens, adică omul modern, ar fi venit din Orientul apropiat în Europa, teritoriul lui Neandertal, mult mai devreme decât se credea până acum. Stau mărturie fosilele şi ustensilele descoperite în grota Mandrin din departamentul Drôme, sud-estul Franţei.

Până acum se considera că Neandertal ar fi dispărut de pe continentul european în urmă cu 40.000 de ani, puţin după sosirea lui Homo sapiens, acum 45.000 de ani. In plus, nu exista nicio dovadă a vreunei coabitări între cele două specii umane.

Descoperirile făcute de echipa de arheologi şi paleontologi condusă de Ludovic Slimak, cercetător francez la universitatea din Toulouse, modifică această cronologie. Homo sapiens ar fi ajuns în Europa mult mai devreme, acum 54.000 de ani. In plus, el ar fi ocupat grota de la Mandrin alternativ cu Neandertal. De obicei, Sapiens îl înlocuia pe Neandertal pentru totdeauna acolo unde sosea.

Cum au ajuns cercetătorii la aceste rezultate? In grota Mandrin, excavată de trei decenii încoace, se suprapun foarte clar şi bine conservate, pe 3 metri înălţime, 12 straturi arheologice. Sunt astfel vizibili 80.000 de ani de ocupaţie a locului respectiv. Intr-unul din aceste straturi, botezat „E”, echipa lui Slimak a dat de cel puţin 1.500 de vârfuri de săgeţi fabricate din silex. Fineţea execuţiei acestora este foarte diferită de calitatea vârfurilor şi lamelor mai clasice, descoperite în straturile inferioare şi superioare.

Arheologi lucrând la intrarea în grota Mandrin.
Arheologi lucrând la intrarea în grota Mandrin.
Sursa imaginii: 
Ludovic Slimak via AP

De mărime foarte mică – unele sub un centimetru – „aceste vârfuri par să fie standardizate, practic identice ca mărime şi realizate în serie, lucru pe care Neandertal nu ştia să-l facă” spune specialistul francez al societăţilor neandertaliene. Această producţie a fost atribuită unei culturi mai vaste botezată „neroniană”, prezentă în mai multe locuri de pe valea Rhonului. Si nu numai. Intr-adevăr, cercetătorul francez şi-a comparat colecţia de vârfuri cu cele găsite pe situl Ksar Akil din Liban, cunoscut loc de expansiune al lui Homo sapiens în estul Mediteranei. Similaritatea tehnicilor folosite l-a făcut pe Slimak să presupună că Mandrin este primul sit din Europa unde s-a instalat Homo sapiens. Îi trebuia însă o confirmare suplimentară pentru teoria sa iar aceasta a venit de la un ... dinte de lapte găsit în faimosul strat „E” evocat mai înainte.

La Mandrin, arheologii au găsit 9 dinţi aparţinând la 6 indivizi diferiţi. Graţiei micro-tomografiei, toţi cu excepţia unuia singur aparţin lui Neandertal. Dintele de lapte din stratul „E” este singurul dinte al unui om modern, Sapiens deci, găsit acolo. Demonstraţia, care revoluţionează istoria omului modern, era făcută. O comunitate de Sapiens, venită din Orient, a poposit în valea Rhône-ului, ax natural şi major de comunicare între Mediterană şi nordul Europei.

Folosind apoi tehnici revoluţionare, cercetătorii au mai demonstrat că populaţii de Homo sapiens şi de Neandertal, fie au coabitat în grota respectivă, fie, în cel mai rău caz, au convieţuit pe acelaşi teritoriu mai multe decenii.

 
Homo sapiens a venit în Europa mult mai devreme decât credeam