Olaf Scholz la Kiev şi la Moscova pentru a stopa angrenajul războiului

Prezenţa preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro la Moscova, pentru a discuta despre relaţiile comerciale bilaterale, are ceva hilar, în condiţiile în care Olaf Scholz se duce tot acolo pentru a încerca să stopeze un angrenaj declanşator de război. Lui Jair Bolsonaro i s-a explicat că vizita sa intervine într-un moment nepotrivit, dar el şi-a menţinut-o. Din diverse surse mediatice se arată că Washington-ul a exercitat presiuni asupra lui Bolsonaro pentru a-şi amîna această deplasare. Preşedintele brazilian a răspuns însă cu această frază, reluată de mediile de informare: „Ne rugăm la Dumnezeu să domnească pacea în lume pentru binele tuturor”. Bolsonaro, considerat de extrema dreaptă în materie de convingeri politice, a mai precizat, pentru a explica de ce îşi menţine vizita, că ţara sa depinde în mare măsură de îngrăşămintele chimice furnizate de Rusia…

În materie de declaraţii şi gesturi hilare în acest moment de tensiune se remarcă însă şi mai mult fostul cancelar german Gerhard Schröder. El îl apără în mod public pe Vladimir Putin şi explică reacţiile Moscovei prin aşa-zisele „provocări” ale Ucrainei. În Germania, potrivit unui sondaj, 56 la sută dintre cei intervievaţi consideră că declaraţiile fostului cancelar sunt contra-productive în contextul crizei actuale. El a devenit o figură jenantă pentru social-democraţii germani şi mulţi dintre responsabilii acestui partid au întrerupt contactele cu el. Olaf Scholz s-a văzut el însuşi obligat să precizeze recent că declaraţiile lui Gerhard Schröder nu trebuie considerate ca avînd vreo legătură cu guvernul. Cel care a condus Germania, cu un bilanţ economic remarcabil, între 1998 şi 2005 a devenit însă o problemă pentru social-democraţii germani, explică multi analişti.

În materie de hilaritate aş mai cita un articol apărut în publicaţia Le Monde diplomatique, semnat de cercetătorul francez David Teurtrie.  Pe o pagină întreagă el încearcă să demonstreze cam ceea ce spune şi Schröder, şi anume că Rusia ar fi fost adusă la exasperate de „expansiunea” Alianţei Atlantice şi de faptul că occidentalii, de la căderea comunismului încoace, nu şi-au respectat numeroase promisiuni făcute ruşilor. Occidentalii ar fi deschis deci „cutia Pandorei” în care se afla ascunsă şi această criză, afirmă cercetătorul francez.

Personal, nu ştiu de ce, analiza sa îmi aminteşte că în Franţa au fost activi acum peste cinci decenii şi cei mai fideli adulatori, din tot spaţiul occidental, ai lui Stalin şi ai lui Mao, fără ca ei să să fi fost obligaţi la acest lucru, pur şi simplu din convingeri personale ideologice „profunde”.