Olaf Scholz la Kiev şi la Moscova: misiunea ultimei şanse?

Să fie aceasta misiunea ultimei şanse? se întreabă unii comentatori, printre ei şi Pascal Thibaut, corespondentul RFI-ului la Berlin. Greu de spus dacă Olaf Scholz va obţine de la Vladimir Putin mai mult decît Emmanuel Macron. S-ar putea să descoperim peste cîteva zile că demersurile făcute de Franţa şi cele făcute de Germania s-au izbit de acelaşi zid al Kremlinului. Şi că singura diferenţă între turneul diplomatic al lui Emmanuel Macron şi cel al lui Olaf Scholz este că preşedintele francez s-a dus întîi la Moscova şi apoi la Kiev, în timp ce cancelarul german a optat pentru ordinea inversă, întîi Kiev şi apoi Moscova.

De la începutul acestei crize, mai ales din surse americane, au fost avansate diverse date ca fiind plauzibile pentru lansarea operaţiunii militare ruse în Ucraina. Potrivit unor recente semnale de alarmă emise la Washington, invazia ar putea avea loc miercuri, după vizita lui Olaf Scholz la Moscova…

În materie de speculaţii, aş mai semnala cîteva scenarii evocate recent de revista L’Express legate de intenţiile ruşilor. Iată ce spun aceşti comentatori care au probabil informaţii provenind de la Alianţa Atlantică şi de la alte centre strategice.

Primul scenariu este acela al unei ofensive totale prin care ruşii ar urmări să ia sub control întregul teritoriu ucrainean. Acesta este scenariul cel mai agresiv dar şi cel mai puţin probabil, afirmă specialiştii revistei L’Express. O astfel de strategie s-ar izbi de rezistenţa ucrainenilor şi s-ar putea solda cu mari pierderi, şi de o parte şi de alta. Nu este exclus ca ruşii înşişi să-l dezavueze pe Putin dacă în urma unui astfel de război total armata Federaţiei ruse ar începe să înregistreze pierderi umane importante şi dacă imaginile unor masacre fratricide în Ucraina ar face ocolul lumii.

Oraşul Kiev numără trei milioane de locuitori, Harkov are un milion cinci sute de mii, Odesa un milion. Pentru controlul unor astfel de oraşe Putin ar trebui să desfăşoare forţe considerabile şi o logistică pe măsură. Ucraina numără 41 de milioane de locuitori, iar ocuparea ei totală şi administrarea ei ar putea însemna un cost uman, material şi politic care s-ar putea întoarce împotriva liderului de la Kremlin.

Un al doilea scenariu, considerat mai plauzibil, ar fi ocuparea parţială a Ucrainei, pe o linie care să plece de la Harkov pînă la Transnistria. În felul acesta Putin i-ar tăia total Ucrainei ieşirea la Marea Neagră şi la Marea Azov, şi ar crea o continuitate teritorială între Donbas, Crimeea, Odesa şi Transnistria. Şi acest scenariu implică o mare mobilizare militară, şi în acest caz armata rusă ar întîmpina rezistenţă. Ocuparea unei treimi din Ucraina ar fi probabil mai uşor de gestionat pentru Putin, ceea ce nu ar atenua însă cu nimic consecinţele internaţionale ale unei astfel de agresiuni.

Un al treilea scenariu, care i-ar fi convenit probabil cel mai mult lui Putin, este eliminarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi instaurarea unui regim pro-rus la Kiev. Din numeroase surse se arată că serviciile de informaţii ruse au păstrat contactul cu mulţi oameni politici ucraineni. Cu siguranţă că Moscova a studiat aceste piste, de creare a unei instabilităţi politice la Kiev, inclusiv prin atacuri cibernetice, dar situaţia favorabilă în acest sens nu pare să se fi ivit…

În cotidianul Le Figaro, strategul american Andrew A. Michta arată că Putin doreşte să reconstituie de fapt soclul etnic imperial rus format din Rusia, Ucraina şi Belarus. Iar pe fondul fragilităţii militare provizorii a Statelor Unite, Putin consideră că poate realiza acest proiect. Perioada următoare riscă deci să fie foarte periculoasă, mai spune strategul american, pentru că de fapt s-a creat un front anti-NATO din care fac parte Rusia şi China.

Andrew A. Michta mai arată însă că timpul joacă în favoarea Americii. După ce timp de două decenii americanii s-au aflat mai mult angajaţi într-un război împotriva terorismului, în multe zone ale planetei, acum Statele Unite îşi reconstriesc forţele pentru „conflicte interstatale de mare intensitate”.