Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


12 candidate şi candidaţi în cursa prezidenţială din Franţa

candidats.jpg

4 femei si 8 bàrbati concureazà la prezidentialele franceze din 10 si 24 aprilie.
4 femei si 8 bàrbati concureazà la prezidentialele franceze din 10 si 24 aprilie.
Sursa imaginii: 
Joel Saget & Eric Feferberg/AFP

Consiliul Constituţional din Franţa a prezentat lista definitivă a candidatelor şi candidaţilor la alegerile prezidenţiale din 10 şi 24 aprilie. In total, 12 femei şi bărbaţi vor lua parte la cursă. Cine sunt ele şi ei?

De la extrema dreaptă la extrema stângă, tot spectrul politic va fi reprezentat la scrutinul prezidenţial de luna viitoare.

De la foarte mulţi pretendenţi – peste 30 de personalităţi în urmă cu câteva săptămâni – lista s-a scurtat drastic, meciul final urmând să se joace deci în 12. 4 femei şi 8 bărbaţi care au îndeplinit condiţiile necesare pentru a putea concura, cea mai dificilă dintre ele fiind de a obţine semnăturile a 500 de aleşi locali sau naţionali.

Troţkistul Philippe Poutou, lider al Noului Partid Anticapitalist, este ultimul care a primit semnăturile necesare pentru a participa la prezidenţiale. Pentru reprezentantul extremei stângi este vorba aşadar de a treia tentativă de a ajunge în postul suprem. Tot a treia oară concurează la preşedinţia Franţei o altă reprezentantă a stângii extreme, Nathalie Arthaud. In fine, tot în tabăra stângii radicale se înscrie şi Jean-Luc Mélenchon. Candidatul mişcării Franţa nesupusă este şi el la a treia – şi probabil ultima – tentativă de a prelua şefia Franţei. Liderul comunist Fabien Roussel şi socialista Anne Hidalgo sunt ei la prima participare la un scrutin prezidenţial. Ca să terminăm cu stânga spectrului politic francez, să mai notăm candidatura – a doua – a ecologistului Yannick Jadot.

Tot pentru a doua oară – şi cu serioase şanse de a se impune în seara de 24 aprilie – se prezintă şi actualul preşedinte în exerciţiu, Emmanuel Macron, ultimul din acest lot care şi-a declarat candidatura acum câteva zile. Jean Lassale, inenarabilul reprezentant al ruralităţii, este şi el la a doua încercare de a ajunge la Palatul Elysée, fără nicio şansă de reuşită prezic sondajele de opinie.

La dreapta spectrului politic, reprezentanta partidului Republicanii, Valérie Pécresse, este o novice în acest gen de cursă. La fel ca şi unul dintre reprezentanţii extremei drepte, polemistul xenofob şi rasist Eric Zemmour. In fine, a doua şi ultimă reprezentantă a dreptei exterme, Marine Le Pen, lidera partidului Reuniunea naţională, este la a treia tentativă de cucerire a preşedinţiei franceze. La fel de îndârjit este şi Nicolas Dupont Aignan, reprezentant al unei drepte foarte similare celei extreme.

Odată cunoscută lista finală a concurenţilor, nu le mai rămâne acestora decât o lună ca să-i convingă şi atragă pe alegătorii francezi. „Mai există multă marjă de manevră ca să asistăm la surprize sau evoluţii. Va trebui de asemenea ca această campanie să-şi găsească, în afara Ucrainei, tematicile principale ale unei campanii prezidenţiale, în particular mizele socio-economice” spune politologul Bruno Cautrès la microfonul colegilor francezi de la RFI.

Cu 12 candidate şi candidaţi în cursă, scrutinul prezidenţial 2022 se înscrie în media ultimelor alegeri de acest gen: 11 în 2017, 10 în 2012, 12 în 2007 şi – un record – 16 în 2002.

 
12 candidate şi candidaţi în cursa prezidenţială din Franţa