Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Prezidenţiale Franţa: Miting uriaş şi unic al lui Emmanuel Macron

macron.jpg

Emmanuel Macron, presedintele-candidat, la mitingul de la Défense Arena din 2 aprilie 2022.
Emmanuel Macron, presedintele-candidat, la mitingul de la Défense Arena din 2 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
RFI/Pierre René-Worms

Cu o săptămână înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, mai mulţi candidaţi la funcţia supremă îşi organizau duminică ultimele mari mitinguri de campanie. Astfel, conservatoarea Valérie Pécresse, candidata Republicanilor francezi, şi-a reunit simpatizanţii la Paris, la fel ca şi Anne Hidalgo, primăriţa capitalei şi candidata socialiştilor francezi. In fine, stângistul Jean-Luc Mélenchon a fost în miting la Toulouse. Atenţia comentatorilor s-a îndreptat însă mai ales spre La Défense, acolo unde sâmbătă, Emmanuel Macron, preşedintele-candidat şi-a ţinut primul şi unicul miting de campanie înaintea turului întâi al prezidenţialelor.

Miting gigantic, pe măsura sălii în care era organizat. La Défense Arena de la Nanterre, din periferia vestică a Parisului, este cea mai mare sală acoperită din Europa. Practic toate cele 35.000 de mii de locuri au fost ocupate pentru primul şi unicul miting de campanie al preşedintelui-candidat.

Efortul de a-şi reuni trupele merita făcut şi, mai ales, trebuia făcut. Chiar dacă conduce în continuare în sodajele pentru turul întâi, Emmanuel Macron nu este la adăpostul unei surprize proaste, a unui «accident industrial» cum mai spun comentatorii francezi, la turul doi. Tur, adică finala din 24 aprilie, la care unele anchete de opinie îi dau cu doar 6 puncte avans – 53 la 47 - în faţa extremistei de dreapta Marine Le Pen.

Intrat foarte târziu în campanie din cauza unei agende prezidenţiale foarte încărcate care nu depinde de el – preşedinţia franceză a UE şi apoi războiul din Ucraina – Macron a făcut o intrare de rock star pe arena din mijlocul sălii de la Défense, notează comentatorii. In tribune, numai apropiaţi, de stânga şi de dreapta, ca să arate că el a depăşit de mult clivajele partizane. Manuel Valls, ex-premier socialist al lui François Hollande, era aşezat lângă Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru de dreapta al lui Jacques Chirac. Ceva mai departe, fostul ministru socialist Jean-Pierre Chevènement, era la doi paşi de Christian Estrosi, primar conservator de Nisa.

In timpul celor două ore şi un sfert de discurs, Emmanuel Macron, taxat încă de la începutul mandatului său de către adversarii săi drept «preşedinte al bogaţilor» cu toate că a fost şi el un efemer militant şi apoi ministru socialist, a ţinut să-i atragă şi să-i convingă din nou pe simpatizanţii social-democraţi. Astfel, sâmbătă el a pus accentul pe chestiunile sociale, mai exact pe cele două domenii cele mai grav afectate de pandemia de Covid şi anume educaţia şi sănătatea, domenii în care promite că va face multe dacă este reales pentru pîncă 5 ani. «Promit o revoluţie în educaţiei şi ştiu câte le datorăm învăţătorilor şi profesorilor care au acceptat să reia cursurile încă din mai 2020, după prima carantină» a punctat liderul de la Elysée cu intenţia de a atrage din nou un electorat care a votat masiv cu el acum 5 ani.

Simpatizantii lui Emmanuel Macron la mitingul de La Défense Arena din 2 aprilie 2022.
Simpatizantii lui Emmanuel Macron la mitingul de La Défense Arena din 2 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
RFI/Pierre René-Worms

In reportajul consacrat mitingului de La Défense, ziarul Libération cu simpatii de centru-stânga constată că Emmanuel Macron «cel roşu» a furat multe dintre sloganurile şi ideile sale unor mişcării de stânga.

Concesiile şi promisiunile făcute electoratului de stânga au avut însă şi un revers al medaliei, o parte de măsuri destinate celor cu simpatii de dreapta. Aşa a revenit pe tapet promisiunea de a prelungi vârsta de pensionare, de la 62 de ani actualmente la 65 de ani. Tot cu bătaie spre alegătorii conservatori este şi idea de a condiţiona acordarea venitului minim de solidaritate – aproape 600 de euro pe lună – de efectuarea a 15-20 de ore de lucru pe săptămână în folosul colectivităţii. Promisiunea de a diminua şi mai mult impozitele se înscrie şi ea pe lista promisiunilor de dreapta.

In fine, nu au lipsit nici atacurile la adresa adversarilor săi de extremă dreaptă, descrişi drept «forţe al diviziunii». Fără a-i numi vreodată pe Marine Le Pen şi Eric Zemmour, Macron le-a urat «curaj celor care, în faţa Rusiei şi a revenirii marilor imperii, promovează marea retragere şi marea pipernicie».

 
Prezidenţiale Franţa: Miting uriaş şi unic al lui Emmanuel Macron