Războiul din Ucraina: Tot mai multe state europene își cresc bugetele militare

Ministrul Apărării finlandez, Antti Kaikkonen, a precizat ne aflăm în fața unei situații noi și că multe chestiuni sunt pur și simplu puse sub semnul întrebării.

Responsabilul finlandez consideră că atacul Rusiei în Ucraina arată că trebuiesc reevaluate nevoile în materie de Apărare.

Finlanda are peste 1.300 de km de frontieră comună cu Rusia. În 2023 va crește bugetul Apărării cu 800 de milioane de euro și cu 400 de milioane de euro, anual, până în 2026.

Banii vor merge pentru achiziționarea de noi echipamente – armament și muniție

În ultimele săptămâni, opinia publică și clasa politică din Finlanda s-au pronunțat în favoarea aderării la NATO, pe fondul invaziei ruse a Ucrainei.

Liderii de la Helsinki au discutat situația cu aproape toți membrii NATO, de votul lor depinde eventuala aderare.

Finlanda, la fel ca și Suedia vecină – care nu este nici ea membră a NATO, sunt asociate ale Alianței, încă din anii ’90, prin intermediul unui Parteneriat pentru pace.

De altfel, invazia Ucrainei a adus în discuție și aderarea Suediei la NATO. Şefa guvernului suedez, Magdalena Andersson declara, săptămâna trecută, că nu exclude o candidatură la NATO și a precizat că o analiză este în curs, la nivel politic.

Moscova amenință de ani de zile atât Helsinki cât și Stockholm, cu "grave consecințe politice și militare" în cazul în care vor adera la Alianța atlantică.

În 2021, Finlanda avea un buget de aproape 6 miliarde de dolari iar Suedia de peste 8 miliarde de dolari – sub 2% cât dorește NATO. În 2022, ambele doresc să depășească aceast prag de 2% de cheltuieli militare, «cât mai repede posibil».

A trebuit un război, la frontierele sale, pentru ca statele europene să decidă să își îmbunătățească dotarea militară. Iar dintre toate statele continentului, Germania a făcut un viraj cât se poate de spectaculos. Germania a avut la dispoziție, în 2021, ușor peste 56 de miliarde de dolari, pentru sectorul Apărării.

Comisia de Apărare a Bundestagului a dat, miercuri, undă verde pentru achiziția de drone militare, dotate cu armament.

Decizia a fost luată tot pe fondul intervenției armate a Rusiei în Ucraina. Germania a decis să își crească, de maniermanieră considerabilă cheltuielile militare. Înainte de izbucnirea războiului, avea unul dintre cele mai mici bugete pentru Apărare, din Europa, raportat la Produsul Intern Brut.

Germania cumpără, cu 150 de milioane de euro - 140 de drone israeliene, militare.

MInisterul Apărării va utiliza 60 dintre ele pentru antrenamente iar restul de 80 de drone vor fi utilizate pentru «protecția soldaților aflați în misiune în străinătate», arată un comunicat al ministerului german al Apărării.

După ani întregi în care nu a investit în acest sector, Germania a decis la finele lui februarie, odată cu invazia rusă a Ucrainei, să investească 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei naționale. În plus, cancelarul Olaf Scholz dorește ca anual, armata să beneficieze de cel puțin 2% din PIB-ul național. În prezent este undeva la 1,3% din PIB iar Spania stă și mai rău la acest capitol, armata spaniolă nu dispune de nici 1% din PIB.

Germania ia în calcul să investească și într-un sistem de apărare antirachetă israelian. Acesta ar fi suficient de puternic pentru a apăra şi Polonia, România şi republicile baltice.

Publicația germană Bild scrie că acest scut costă circa 2 miliarde de euro dar ar putea fi operaţional de abia din 2025.