Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


In Ungaria, Serbia sau Franţa, a-l sprijini pe Putin nu dăunează pe plan electoral – Analiză Le Monde

le_pen_poutine.jpg

Marine Le Pen, primità de Vladimir Putin la Kremlin, martie 2017.
Marine Le Pen, primità de Vladimir Putin la Kremlin, martie 2017.
Sursa imaginii: 
Mikhail Klimentyev, Sputnik, AFP

Premierii din Ungaria şi Serbia, amândoi susţinători ai lui Vladimir Putin, au fost realeşi zilele trecute. In Franţa, candidaţii la prezidenţiale care şi-au cultivat ambiguitatea vizavi de liderul Kremlinului, nu au fost afectaţi în sondajele de opinie. Iată concluziile la care a ajuns şeful serviciului internaţional al ziarului Le Monde.

Cronica lui Alain Salles din Le Monde începe cu ziua în care lumea întreagă a descoperit ororile de la Bucea. In acea zi, premierul ungar Viktor Orban a fost reales triumfător. In discursul său, Orban l-a clasat pe Volodimir Zelenski în tabăra „adversarilor săi”. „Preşedintele ucrainean este însă într-o companie bună, alături de birocraţii de la Bruxelles, mediile internaţionale şi multimiliardarul american de origine maghiară George Soros”, scrie Le Monde. „A-l defini pe Zeelenski ca adversar când războiul din Ucraina este în toi, se aseamănă cu o nouă depăşire a limitelor din partea premierului de la Budapesta” e de părere cronicarul ziarului de seară.

Problema este că declanşarea războiului din Ucraina nu a influenţat în rău nicidecum campania lui Orban. Mai mult de atât, a doua zi după victoria acestuia, Vladimir Putin l-a felicitat călduros urându-i, „în ciuda unei situaţii internaţionale dificile, dezvoltarea legăturilor bilaterale şi parteneriatul între cele două ţări”. In aceeaşi zi, şeful Kremlinului şi-a salutat un alt prieten, reales triumfător în Serbia, şi anume Aleksandar Vucic. Serbia nu este însă nici în UE, nici în NATO, deci angajamentul ei pro-rus şi pro-chinez are mai puţine consecinţe decât cel al Ungariei, ţară membră în ambele instanţe mai sus menţionate.

„In Franţa, sprijinirea lui Putin nu face nici ea rău în intenţiile de vot”, constată acelaşi Le Monde. Eric Zemmour visa în 2018 să devină un Putin francez. Nu demult, înainte ainvaziei ruse din Ucraina, acelaşi polemist extremist de dreapta, afirma cât se poate de serios că „în istorie, ruşii nu au atacat des”. In schimb, Marine Le Pen, multă vreme admiratoare a preşedintelui rus – cu care s-a văzut dealtfel între cele două tururi ale prezidenţialelor din 2017 – şi-a pus în surdină aceste admiraţii şi relaţii – să nu uităm că acea campanie de acum 5 ani fusese finanţată graţie unui împrumut obţinut de la o bancă rusă. Acum, în 2022, o bancă din Ungaria i-a împrumutat banii.

In ciuda acestui „CV”, de la începutul războiului din Ucraina, Le Pen a câştigat cel puţin 7 puncte în intenţiile de vot. La fel, a crescut în sondaje şi Jean-Luc Mélenchon. Asta în contextul în care liderul stângist, anti-american, anti-NATO şi anti-german, a făcut declaraţii ambigue cu privire la Ucraina şi Crimeea şi asta încă din 2014.

In concluzia cronicii sale, jurnalistul de la Le Monde constată că „chiar dacă cei trei candidaţi au condamnat invazia rusă din Ucraina, multă vreme ei au dat vina pe NATO care ar fi justificat agresivitatea rusă. Dacă adunăm intenţiile de vot pentru cei trei, ajungem la concluzia că peste 47% dintre alegătorii francezi sunt gata să voteze cu candidaţi care vor ieşirea Franţei din NATO sau cel puţin din comandamentul său integrat. Si nu i-am pus la socoteală pe comunistul Fabien Roussel, pe suveranistul Nicolas Dupont-Aignan sau pe ciobanul Jean Lasalle. Lucru care poate explica frisoanele europene care încep să se facă auzite cu privire la incertitudinile prezidenţialelor franceze”.

 
In Ungaria, Serbia sau Franţa, a-l sprijini pe Putin nu dăunează pe plan electoral – Analiză Le Monde