Ce a făcut din ce a promis Emmanuel Macron în cei 5 ani de mandat prezidenţial

Inainte să fie ales preşedinte al Republicii franceze la doar 39 de ani, Emmanuel Macron, ca şi toţi predecesorii săi, a făcut o serie de promisiuni în domenii foarte variate: educaţie, fiscalitate, sănătate, justiţie, şamd. In total, candidatul din 2017 făcuse nu mai puţin de 400 de promisiuni concrete.

Ziarul Le Monde, cu ajutorul site-ului specializat Luiprésident.fr a evaluat toate promisiunile lui Macron şi a ajuns la un rezultat contrastat. Concret, din cele 400 de angajamente, preşedintele a respectat ceva mai puţin de jumătate, mai exact 171. 124 de promisiuni nu au fost deloc ţinute, 72 au fost parţial respectate iar 33 nu au putut fi evaluate.

Fără surprize, cele mai multe promisiuni pe care le-a îndeplinit fostul ministru al Economie sunt din domeniul economico-social. «Bilanţul în materie de ecologie, educaţie şi mai ales al reformei instituţiilor, este mult mai slab» conchide Le Monde.

Confraţii de la France Info au avut mai puţină răbdare decât cei de la Le Monde aşa că au verificat numai 100 din promisiunile făcute de Emmanuel Macron. De 47 dintre ele s-a ţinut, 28 au fost parţial respectate iar 25 deloc. Printre cele ţinute se numără acordarea dreptului tuturor angajaţilor de a beneficia de o asigurare-şomaj, adoptarea procreării asistate medical tuturor femeilor, recrutarea a 10.000 de poliţişti şi jandarmi, interdicţia telefoanelor mobile în şcolile primare şi gimnaziale, interzicerea extracţiei gazului de şist sau întărirea contingentului agenţiei europene de poliţie a frontierelor, Frontex.

Printre promisiunile făcute în 2017 de candidatul Emmanuel Macron dar nerespectate apoi de preşedintele Emmanuel Macron figurează suprimarea a 120.000 de posturi de funcţionari, reducerea cu o treime a numărului de parlamentari sau instaurarea unui regim universal de pensii.

Potrivit unui studiu publicat de OFCE – Observatorul francez al conjuncturilor economice – bilanţul economico-financiar al mandatului lui Macron a fost în linii mari pozitiv. Concret, în perioada Macron, gospodăriile au câştigat, în medie, practic un procent pe an de venit disponibil suplimentar, echivalentul a 300 de euro. Este mult mai mult decât ceea ce câştigaseră francezii sub preşedinţiile lui François Hollande şi Nicolas Sarkozy. Creşterea din perioada Macron se datorează mai ales reducerii masive de impozite şi cotizaţii.

Situaţia de pe piaţa muncii este dintre cele mai bune din ultimele decenii

Franţa producea mai multe bogăţii la sfârşitul lui 2021 decât în 2017. PIB-ul ţării a căzut cu 8 procente în 2020 din cauza epidemiei de Covid dar creşterea ulterioară a fost la fel de istorică. Relansarea economiei s-a făcut însă încărcând masiv datoria ţării care a ajuns la 116% din PIB-ul Franţei.

Deficitul public a atins şi el cote alarmante şi tot din cauza epidemiei de Covid. La fel, şi deficitul comercial a ajuns la aproape 85 de miliarde de euro anul trecut faţă de doar 58 de miliarde 4 ani mai devreme.

In fine, una dintre cele mai bune cifre pe plan socio-economic ale mandatului preşedintelui Emmanuel Macron este cea referitoare la şomaj, domeniu extrem de sensibil. Cu o rată a şomajului de numai 7,4% din populaţia activă a ţării, situaţia de pe piaţa muncii este dintre cele mai bune din ultimele decenii.

Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat recent un bilanţ mult mai sever al măsurilor adoptate sau nu de Emmanuel Macron în ultimii 5 ani. Astfel, este arătat cu degetul eşecul combaterii violenţelor sexuale. Apoi, chiar dacă legea «climat» a fost adoptată anul trecut, ea a fost redusă la maximum din cauza lobby-urilor industriale şi timpului parlamentar redus acordat analizării acestui text, regretă Mediapart. Site care constată că «în materie migratorie, măsurile de expulzare au constituit coloana vertebrală a politicii lui Emmanuel Macron. In plus, nimic nu a fost făcut pentru a reduce naufragiile în Mediterană şi în Canalul Mânecii».

In fine, Mediapart nu este tandru nici în privinţa politicii externe duse de Macron. «Prins pe picior greşit de Vladimir Putin, constrâns să-i retragă pe militarii francezi din Mali, confruntat cu o criză diplomatică fără precedent cu Algeria, ţară cu care promitea un proces de reconciliere – politica externă a preşedintelui fost marcată de rateuri în cascadă» conchide site-ul de investigaţii.