Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Finlanda va decide în câteva săptămâni posibila candidatură la NATO

premierul_suediei_magdalena_andersson_si_cel_al_finlandei_sanna_marin_se_plimba_la_stockholm_suedia_13_aprilie_2022.jpg

Premierul Suediei, Magdalena Andersson si cel al Finlandei, Sanna Marin se plimba la Stockholm, Suedia, 13 aprilie 2022.
Premierul Suediei, Magdalena Andersson si cel al Finlandei, Sanna Marin se plimba la Stockholm, Suedia, 13 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
Paul Wennerholm/TT via AP

Finlanda va decide, în câteva săptămâni, în ceea ce privește candidatura sa la NATO – anunță Sanna Marin – șefa Guvernului de la Helsinki. Inițial doamna premier Sanna Marin a spus că se așteaptă că guvernul ei să încheie înainte de mijlocul verii discuția cu privire la o posibilă cerere de aderare la NATO. Responsabilul crede că decizia va interveni mult mai repede. Acesta s-a întâlnit cu șeful Executivului din Suedia – țară care nu exclude să adere, de asemenea, la Alianța militară occidentală. State neutre, Finlanda și Suedia au adus acum în discuție această eventuală aderare, după invazia Ucrainei de Rusia. Populația din cele două țări susține aderarea.

Guvernul finlandez a publicat miercuri un raport strategic comandant de urgență după invazia rusă a Ucrainei.

Textul insistă că doar membrii NATO pot beneficia de umbrela de apărare colectivă a celebrului articol 5 al organizației. Este principiul conform căruia un atac asupra unui membru al NATO este un atac asupra tuturor membrilor.

Raportul strategic arată că aderarea la alianța formată din 30 de țări membre, condusă de Statele Unite, ar putea însemna o putere considerabil mai mare în fața unui eventual atac la adresa Finlandei.

Să nu uităm că Finlanda are 1.300 de kilometri de graniță cu Rusia dar nici că Finlanda, Suedia și la fel de bine Ucraina și Rusia deopotrivă sunt parteneri ai NATO – și formează Consiliul parteneriatului euro-atlantic.

Sanna Marin sublinează că există o diferență mare între statele membre și cele partenere, securitatea este garantată în cadrul articolului 5 NATO, care privește doar statele membre

De decenii întregi,  undeva la 20 – 25% dintre finlandezi erau pentru integrarea NATO iar din 24 februarie, odată cu invazia Ucrainei de către Rusia, numărul celor care sunt favorabili integrării a ajuns la 60 ori chiar 70%. Și în Parlament se schițează o majoritate: 100 de deputați, din 200, sunt în favoarea aderării iar 12 sunt împotrivă.

Un summit al NATO este prevăzut să aibă loc la finele lui iunie, la Madrid iar analiștii se așteaptă ca eventualul anunț al unei candidaturi finlandeze să fie făcut până atunci.

Potrivit Helsinki, integrarea ar putea totuși dura între 4 luni și un an.

În cazul în care Finlanda va adera, suprafața frontierelor terestre între statele NATO și Rusia se va dubla automat, vor fi 1.300 de km în plus.

Suedia ia și ea în calcul să adere la Alianță, dar, “nimic nu este fără risc” spune șefa Executivului, Magdalena Andersson.

Social-democrații suedezi au anunțat deschiderea unei dezbateri interne privind aderarea la NATO.

Fostul premier finlandez, Alex Stubb, susține că «pentru social-democrații din Suedia, a-și schimba părerea despre NATO este ca și cum și-ar schimba religia». Si, explică el, «nu este ca și cum ar trece un protestant la catolicism, este ca și cum un creștin ar deveni musulman».

Secretarul general al NATO a spus-o de mai multe ori: ușa Alianței este deschisă statelor nordice.

Moscova nu a întârziat să reacționeze și a afirmat că eventuala aderare a Finlandei și a Suediei ar avea «consecințe politice și militare».