
Special Paris
Rusia dorește "eliberarea militară" a Donbas
Ucraineni intra într-o biserica pentru a primi ajutor umanitar oferit de Uniunea Europeana, Bucea, în apropiere de Kiev, 19 aprilie 2022. Locuitorii din Bucea nu dispun, de mai bine de 40 de zile, de electricitate, apa si gaz.

«Armata rusă execută obiectivele fixate de Vladimir Putin în ceea ce privește operațiunea militară specială iar planul de eliberare a republicilor populare Donețk și Lugansk a fost declanșat”, a precizat ministrul Apărării, Serghei Şoigu –într-una din primele sale declarații publice, de la finele lui martie.
Ucraina a fost acuzată că «orchestrează genocidul rusofonilor».
Vasta operațiune lansată pe 24 februarie, calificată de Moscova drept «o operațiune militară specială» vizează, în mod oficial, apărarea separatiștilor și extinderea teritoriilor aflate sub controlul acestora.
Declarația responsabilului rus a intervenit la scurt timp după ce armata rusă a anunțat lovituri aeriene spre sute de poziții ucrainene, în special în estul și în sudul țării.
Oficialul rus a cerut armatei ucrainene să se predea.
Între timp, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, susține că vor fi necesare «decenii» întregi pentru ca încrederea să fie restabilită între Occidentali și Rusia. Acesta este de părere că asistăm la începutul unui război rece. Membru al NATO și aliat al Ucrainei, căreia i-a livrat drone militare- Turcia încercă să medieze, de la începutul conflictului, între Moscova și Kiev. A refuzat să se alinieze pe linia sancțiunilor occidentale ce vizează Rusia, din dorința de a păstra ușa deschisă cu Moscova. E loc pentru diplomație, crede șeful diplomației turce în cadrul unei conferințe de presă susținută cu omologul maghiar, la Ankara. Măsuri ar trebui luate pentru o încetare a focului, consideră Mevlut Cavusoglu. Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între Moscova și Kiev, în luna martie, la Antalya și la Istanbul.
Pe de altă parte, Rusia anunță expulzarea a 36 de diplomați belgieni și olandezi, ca răspuns la măsurile similare decise de aceste state. Occidentul a expulzat până acum în jur de 200 de diplomați, ca urmare a ofensivei ruse în Ucraina. Acum, este vorba de 21 de diplomați belgieni și 15 olandezi, potrivit unui comunicat rus al ministerului de Externe. Aceștia au la dispoziție 14 zile pentru a părăsi Rusia.
Iar în Polonia sunt așteptați militarii ucraineni răniți.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki anunță că serviciile de sănătate poloneze au capacitatea de a se ocupa de cel puțin 10.000 de soldați, «dacă va fi cazul».
Acesta s-a deplasat la Lvov, în vestul Ucrainei, pentru a inaugura un spațiu de locuit ce poate adăposti 350 de refugiați, în structuri de containere ce sunt mobile.
Responsabilul susține că deja se află în îngrijire medicală, în Polonia, zeci de soldați ucraineni.
Președintele Volodimir Zelenski anunța, la finele săptămânii trecute, pentru CNN, că între 2.500 și 3.000 de soldați ucrainieni au murit în război și că 10.000 sunt răniți.
Iar pentru canalul de televiziune India Today, ministrul de Externe Serghei Lavrov, susține că «s-a intrat într-o nouă etapă a acestei operațiuni speciale», fără să detalieze însă.
A acuzat însă, că «evenimentele actuale își au rădăcinile în dorința Statelor Unite și a Occidentului de a guverna lumea». Potrivit lui, “Occidentul nu și-a ținut promisiunea și au deplasat NATO către est, după dispariția Uniunii Sovietice sub pretextul că este o alianță defensivă și nu că este o amenințare pentru securitatea rusă”.
Întrebat despre acuzațiile de «crime de război săvârșite de armata rusă», Serghei Lavrov a răspuns, la fel ca de fiecare dată, că “armata rusă a vizat infrastructuri militare și nu civili”.
Iar în Franța, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a repetat că «este mai necesar ca niciodată» să fie sistate importurile europene de petrol rusesc. Declarația responsabilului francez a venit după anunțul privind ofensiva rusă din Donbas.
Franța speră să convingă, în săptămânile ce vin, statele europene ce sunt în continuare reticente, să accepte un emabargo asupra petrolului rus.
Responsabilul francez susține că prima sursă de venit, pentru puterea de la Kremlin nu este gazul ci petrolul.
Dar, mai multe surse europene atenționează că o eventuală sistare a importurilor de petrol din Rusia ar putea dura câteva luni.
Uniunea Europeană a decis pe 8 aprilie să nu mai cumpere cărbunele Rusiei. Embargoul va intra în vigoare la începutul lui august, practic la 120 de zile de la publicarea unui pachet de sancțiuni în jurnalul oficial al UE.