Prezidenţiale Franţa: Macron dat câştigător, Le Pen în ambuscadă

Sondajele de opinie îi dau mai departe un net avantaj preşedintelui-candidat. Emmanuel Macron ar obţine duminică între 54 şi 56 de procente contra 44-46 pentru extremista de dreapta Marine Le Pen. Marja de eroare fiind de plus-minus 3 puncte, Macron nu mai poate, teoretic, pierde alegerea. Avansul său este însă mult mai mic decât acum 5 ani când obţinuse o victorie zdrobitoare de 66 contra 34% în faţa aceleaşi adversare.

Jean Castex, premierul Franţei şi susţinător al lui Macron, avertizează, pe un ton alarmist, la microfonul confraţilor de la France Inter: „Meciul, scrutinul nu este încă jucat. Nimic nu e jucat, nu trebuie să ne luăm după sondaje pentru că francezii ţin prea mult la prerogativele şi suveranitatea lor”.

Cert este că atât preşedintele-candidat cât şi adversara sa au stat marţi acasă pentru a pregăti şi repeta „duelul televizat” de miercuri seara. Macron spune că „ia foarte în serios dezbaterea” în timp ce Le Pen afirmă că a tras învăţămintele de pe urma rateului de acum 5 ani. In 2017, extremista de dreapta sosise obosită şi nepregătită pentru dezbaterea cu Macron. „Pentru mine, un eşec este uneori ca un şut în fund” a explicat Le Pen colegilor de pe canalul TF1.

In favoarea lui Macron s-a exprimat o voce uitată în ultima vreme şi anume Claude Chirac. Împreună cu soţul ei, Frédéric Salat-Baroux, fost secretar general al preşedinţiei, fiica răposatului preşedinte conservator Jacques Chirac a lansat un apel: „Cum a spus-o tatăl meu de-a lungul vieţii sale, e momentul să combatem extremismul. Situaţia este azi infinit mai gravă decât în 2002 şi 2017 când Frontul naţional ajunsese atunci în turul doi al prezidenţialelor. De aceea, acum spun că niciun vot nu trebuie să meargă la Marine Le Pen, niciun vot nu trebuie să-i lipsească lui Emmanuel Macron” scrie Claude Chirac într-un comunicat transmis agenţiei France Presse.

Una din necunoscutele scrutinului de duminică rămâne votul simpatizanţilor lui Jean-Luc Mélenchon. Consultarea internă organizată zilele trecute printre circa 215.000 de participanţi a dat un rezultat extrem de clar. Două treimi dintre cei care au votat pe 10 aprilie cu stângistul francez, fie se vor abţine acum, fie vor vota alb sau nul. Doar o treime se declară dispuşi să-l susţină pe preşedintele-candidat. Sondajele de opinie arată însă că o altă treime dintre mélenchonişti ar vota pe 24 aprilie cu Le Pen, opţiune care, este adevărat, nu le-a fost propusă votanţilor Franţei nesupuse întrucât liderul mişcării decretase de la sine putere că „niciun vot nu trebuie să se ducă la Le Pen”.

Cu toate că scrutinul prezidenţial încă nu l-a desemnat pe învingător sau învingătoare, clasa politică franceză este déjà cu gândul la zilele de 12 şi 19 iunie, atunci când au loc alegerile legislative. Alegeri prezentate drept „al treilea tur” al prezidenţialelor. De acele rezultate va depinde dacă cel sau cea care câştigă acum prezidenţialele îşi va putea aplica sau nu programul electoral. Riscul este ca modul de scrutin la alegerile generale – unul majoritar în două tururi – să nu reflecteze tripartiţia născută după prezidenţiale şi anume, trei poluri clare – stângis-ecologist, centrist şi naţionalist.

In cazul în care Macron câştigă acum, e foarte probabil ca partidul său LREM – La République en marche – să rămână majoritar chiar dacă nu atât de hegemonic ca acum când dispune de 345 de deputaţi din 577 de mandate. Dacă Le Pen ajunge preşedintă, extremista de dreapta va avea dificultăţi mari în a obţine şi o majoritate parlamentară pe gustul ei. In cauză, modul de scrutin. La precedentele legislative din 2017, partidul ei, Reuniunea naţională, obţinuse peste 13 procente din voturi dar doar 7 deputaţi.

In fine, trebuie văzut ce se va întâmpla atunci cu conservatorii, cu gaulliştii din partidul Republicanii. După scorul istoric de slab obţinut de Valérie Pécresse, reprezentanta lor la prezidenţiale – 4,8% - partidul îşi joacă viitorul la legislative. In actuala cameră, Republicanii au 101 aleşi. Poziţionarea unora dintre aceştia vizavi de Emmanuel Macron este însă ambiguă. Unii se declară de exemplu gata să conlucreze cu Macron, dacă acesta iese învingător duminică.

La stânga spectrului politic, peisajul este şi el răvăşit de scorul obţinut de Jean-Luc Mélenchon, un stângist radical care speră ca graţie celor 22 de procente obţinute la primul tur al prezidenţialelor să devină, la legislativele din iunie, principala forţă politică de stânga. Acum 5 ani, partidul său nu obţinuse decât 17 mandate de deputat. In ciuda unor dezacorduri, mélenchoniştii s-ar putea alia cu ecologiştii şi comuniştii. In schimb, partidul socialist francez, mişcare istorică de mai bine de o jumătate de secol, a fost lăsată pe margine, departe de aceste negocieri de culise. Riscul este ca în urma scorului obţinut de Anne Hidalgo la prezidenţiale - 1,8% - PS-ul francez să dispară complet din hemiciclul de la Paris unde déjà azi, socialiştii nu dispun decât de 30 de aleşi.