Franţa votează azi ca să-şi desemneze viitorul preşedinte al ţării (Live text)

18:15

Potrivit institutului Ipsos Sopra Steria, absenteismul va fi la sfârşitul operaţiunilor de vot (ora 20, ora Parisului) de 28%.

Sursa imaginii: 

RFI

18:00

O membră a unei secţii de votare din Alsacia, îmbrăcată în costum tradiţional.

Sursa imaginii: 

AP/Jean-Francois Badias

17:45

In cazul în care Emmanuel Macron câştigă alegerile, preşedintele-candidat se va duce să le vorbească simpatizanţilor săi reuniţi pe Champs-de-Mars, la picioarele Turnului Eiffel.

Extremista de dreapta Marine Le Pen a decis ca în caz de victorie diseară să meargă în periferia Parisului, la Boulogne-Billancourt de unde, împreună cu susţinătorii ei de la bordul a 13 autocare, să parcurgă principalele locuri simbolice ale capitalei.

17:10

La ora 17, ora Parisului, participarea la vot a fost de 63,23% contra 65,3% în 2017. O diferenţă de două puncte, precum cea de la ora prânzului. Participarea la ora 17 este mai mică cu două puncte şi decât cea de la primul tur de scrutin. In 10 aprilie, la sfârşitul operaţiunile de vot, participarea finală fusese de 73,7%, cea mai slabă din ultimii 15 ani.

In poza alăturată, o secţie de votare mult mai puţin aglomerată azi decât la primul tur de acum 2 săptămâni.

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

13:10

Preşedintele-candidat Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte au votat la Touquet (nord-vestul Franţei) în jurul orei 13, ora locală.

Sursa imaginii: 

Gonzalo Fuentes; Pool via AP

12:10

La ora 12, ora Parisului, participarea la vot era de 26,41%, aproape două puncte mai puţin decât la precedentele prezidenţiale din 2017 şi, în general, mai mică decât la al doilea tur al prezidenţialelor din ultimii 20 de ani. Cifra se apropie de recordul (negativ) de participare din 2002 (26,19%) când s-au înfruntat Jean-Marie Le Pen şi Jacques Chirac.

Participarea este totuşi azi la ora 12 cu aproape un punct mai mare decât la primul tur al acestor prezidenţiale din 10 aprilie.

Absenteismul este una din cheile rezultatului acestui al doilea tur de scrutin.

Marine Le Pen, finalistă a scrutinului şi candidata partidului extremist de dreapta Reuniunea naţională, a votat şi ea înainte de miezul zilei.

Sursa imaginii: 

Twitter/MLP_officiel

11:15

Alegătorii francezi din New York – vreo 30.000 - au fost chemaţi la urne încă de sâmbătă.

Sursa imaginii: 

Andrea RENAULT / AFP

10:30

Printre personalităţile care au votat la prima oră să-i amintim pe ex-premierul Edouard Philippe, primar de Le Havre, Valérie Pécresse, fostă candidată la prezidenţiale a Republicanilor francezi şi preşedintă a regiunii Ile-de-France, socialista Anne Hidalgo, ex-candidată la prezidenţiale şi primăriţă a Parisului şi Jean-Luc Mélenchon, lider al mişcării Franţa nesupusă şi ajuns al treilea la turul întâi al scrutinului.

Ex-premierul Edouard Philippe a votat la Le Havre, oras al càrui primar este.

Sursa imaginii: 

Sameer Al-DOUMY / AFP

Anne Hidalgo, primàrità a Parisului, a votat într-o sectie centralà a capitalei franceze.

Sursa imaginii: 

Twitter/Anne_Hidalgo

Stângistul Jean-Luc Mélenchon a votat la Marsilia, fieful sàu electoral.

Sursa imaginii: 

AFP

STIRE ÎN ACTUALIZARE

Sunt 48,7 milioane de alegători înscriși pe lista principală și care vor putea vota în cadrul acestor alegeri prezidențiale. 

Detaliat, sunt 45,3 milioane de persoane ce vor putea vota în Franța metropolitană.

Iar 1,5 milioane de francezi au votat încă de sâmbătă în departamentele de peste mări (Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Mayotte) și în colectivitățile de peste mări (Saint Pierre și Miquelon).

În plus, sunt 1,4 milioane de francezi care locuiesc în străinătate și care sunt înscriși pe liste consulare pentru a putea vota.

Există și cetățeni cu dublă naționalitate (europeni). Este vorba de 324. 000 de persoane ce sunt înscrise pe listele electorale franceze pentru a-și putea exprima votul. Cei mai multi sunt portughezi, italieni, belgieni, spanioli, germani și olandezi.

La primul tur s-a înregistrat o rată de absenteism de 26,31% dintre votanți. În 2017, nu s-au prezentat la vot 22,23 % iar în al doilea tur din 2017 rata absenteismului a ajuns până la 25,44 %.

Au fost 12,8 milioane de alegători înscriși care nu s-au deplasat la urne pentru a alege unul din cei 12 candidați ce au fost prezenți în primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Este un scrutin majoritar, în două tururi, un sistem ce există din 1965.

În plus, 543.000 de alegători s-au deplasat totuși la urne pentru a spune că nu sunt de acord cu programul niciunuia dintre ceie 12 candidați și au depus în urne un vot în alb.

În Franța, spre deosebire de România dar și de alte state, există posibilitatea acordării unui vot în alb. El este numerotat odată cu voturile exprimate, ca atare – vot în alb, dar nu poate înclina balanța spre un candidat ori spre altul. Practic, nu se ține cont de el, motiv pentru care unii candidați cer, deja de mai multă vreme, ca ele să fie luate totuși în considerare, ca atare. Este un semn de dezacord cu propunerile candidaților aflați în cursa electorală, o respingere a candidaților.

Potrivit unui sondaj Opinionway realizat după alegerile din 2017, 82% dintre francezii care au răspuns chestionarului s-au declarat favorabili pentru luarea în calcul a votului alb ca vot exprimat.

Dat fiind că pe măsură ce trec anii, crește numărul celor care nu se prezintă la urne, analiștii consideră că luarea în calcul al votului alb ar putea însemna o cale pendu a limita absenteismul. Mulți sunt cei care spun că nu votează pentru că nu se regăsesc în programul niciunui candidat astfel că nu se mai deplasează la secția de vot.

Revenind la ceea ce s-a întâmplat la primul tur din 10 aprilie 2022, din diverse motive nu au putut fi luate în calcul aproximativ 250.000 de voturi – este vorba de buletine ce au fost depuse în urnă dar fie erau mâzgălite, fie ștampile greșit – astfel că ele nu au contat pentru niciun candidat.

13 mai este data limită până la care președintele trebuie să preia funcția. 

Candidatul victorios va trebui să preia funcția până cel târziu în ultima zi de mandat al președintelui care își încheie mandatul. 

Iar Emmanuel Macron a preluat mandatul său pe 14 mai 2017. Iar cutuma arată că primul-ministru își depune demisia președintelui care își încheie mandatul. 

Iar premierul Jean Castex a anunțat, deja, că va demisiona, la fel și guvernul său, în zilele ce vor urma, după cel de-al doilea tur de prezidențiale.

Între 12 și 19 iunie vor avea loc alegeri legislative în Franța. 

Francezii vor trebui să aștepte alegerile legislative, ce vor avea loc în iunie, pentru a ști dacă președintele ales în aprilie va dispune de o majoritate în Adunarea Națională. 

Atunci vor fi aleși 577 de deputați, dintre care 11 vor representa francezii ce locuiesc în afara țării lor.

Iar până pe 24 iunie candidații din cursa prezidențială vor trebui să își depună la Consiliul Constituțional contabilitatea de campanie. Într-un termen de 6 luni, Consiliul va stabili suma ce va fi rambursată fiecărui candidat, în funcție de scorul obținut în alegeri. Este vorba de 47,5% din plafonul de cheltuieli, pentru cei care au obținut peste 5% din voturile exprimate în primul tur. Restul, vor primi înapoi doar 4,75%.