Raport libertatea presei: Rusia se scufundă, România scade simţitor în timp ce situaţia din Republica Moldova se ameliorează

In preambulul raportului său anual, Reporteri fără frontiere (RSF) arată că «haosul informaţional» are efecte dezastroase peste tot. În ţările democratice, favorizează ştirile false iar în statele totalitare, încurajează propaganda. Această dublă polarizare provoacă noi tensiuni şi pune în pericol libertatea presei.

Astfel, invazia Rusiei din Ucraina este fenomenul cel mai emblematic întrucât această cotropire a fost precedată de un război al propagandei. Pentru Christophe Deloire, secretar general al ONG-ului, «Rusia este o ţară în care ce mai rămăsese din jurnalismul independent sau din pluralismul presei a fost înăbuşit de regimul lui Vladimir Putin. In particular, graţie unei noi legi care pedepseşte ştirile false şi interzice folosirea cuvântului «război» pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dar şi în restul lumii există un risc de polarizare. Medii de informare se războiesc pe bază de propagandă şi astfel închid populaţii întregi în viziuni unilaterale», avertizează responsabilul RSF.

La fel, China şi-a utilizat arsenalul legislativ pentru a-şi carantina populaţia şi a se rupe de restul lumii, în contextul pandemiei de Covid. Situaţia cea mai dezastroasă s-a înregistrat la Hong-Kong unde libertatea presei a căzut de pe locul 80 pe locul 148 în lume. În fine, logica confruntării între «blocuri» afectează libertatea presei în India, Pakistan dar şi în Orientul apropiat şi mijlociu.

In ţările democratice, polarizarea mediatică întreţine clivajele interne societăţii, precum în SUA. Tensiunile sociale şi politice sunt amplificate de reţelele de socializare, în particular în Franţa, mai notează RSF. In anumite state care promovează democraţia «iliberală», represiunea contra presei independente este factor de polarizare internă. In Polonia spre exemplu, autorităţile de la Varşova şi-au întărit controlul asupra audiovizualului public şi şi-au amplificat strategia de «repolonizare» a presei private.

In fruntea clasamentului RSF al libertăţii presei, regăsim ca de obicei state nordice: Norvegia, Danemarca şi Suedia. ONG-ul remarcă însă că «graţie unor schimbări de guverne, în Republica Moldova şi în Bulgaria, jurnaliştii pot spera la o ameliorare a situaţiei lor». Prima ţară face un salt de aproape 50 de locuri, de pe poziţia 89 anul trecut pe locul 40 anul acesta în timp ce Sofia sare mai bine de 20 de locuri, de pe poziţia 112 pe 91. România în schimb cade de pe locul 48 pe 56. RSF scoate în evdienţă faptul că «în ciuda unui peisaj mediatic pluralist, presiunile făcute de proprietari sau lipsa transparenţei finanţării împiedică fiabilitatea informaţiei». Reporteri fără frontiere denunţă de asemenea «tentativele de ingerinţă, în particular în numirea responsabililor radioului şi televiziunii publice». In fine, RSF deplânge faptul că «discursul politic agresiv contra jurnaliştilor a fost preluat de noul partid naţionalist-populist AUR».

Pe lista roşie, cea a ţărilor unde situaţia libertăţii presei este «foarte gravă», figurează 12 state. Printre ele, Rusia, Belarus, Birmania, China, Iran şi Coreea de nord, codaşa clasmentului anual RSF.

In fine, ONG-ul constată că «libertatea presei este victima colaterală a războaielor». In contextul actual, anul în curs, 2022, riscă să fie unul extrem de ucigător pentru jurnalişti. Războiul din Ucraina este unul dintre cele mai violente cu care s-au confruntat confraţii noştri în ultimii ani. Mai multe echipe de jurnalişti au fost vizate cu toate că îşi arborau foarte vizibil statutul. De la începutul conflictului au murit déjà 10 jurnalişti. Pe alte meridiane, grupuri islamiste atacă sau iau ostateci jurnalişti. In Mexic, războiul contra presei este unul dintre cele mai sângeroase. Acolo au fost ucişi anul trecut cei mai mulţi jurnalişti, mai mulţi decât în Afghanistan, de cele mai multe ori de gloanţele trase de cartelurile de droguri.