Raport Amnesty: Există dovezi că forţele ruseşti au comis crime de război în regiunea capitalei Kiev

Anchetatorii lui Amnesty International au fost printre altele la Bucea, Borodianka, Vorzel şi Andriivka. In total, ONG-ul a cules 45 de mărturii despre omucideri şi 39 despre bombardamentele aeriene contra unor blocuri de locuinţe. Toate sunt reunite într-un raport intitulat «Nu va reveni. Crime de război la nord-vest de regiunea Kiev».

La Borodianka, cel puţin 40 de civili au fost ucişi în bombardamente aeriene orbeşti şi disproporţionate. Au fost astfel vizate imobile în care locuiau peste 600 de familii. La Bucea, Amnesty a repertoriat 22 de cazuri de omucideri ilegale comise de forţele ruseşti şi care se pot asemăna cu execuţii extrajudiciare precedate de torturi. La începutul lui aprilie, după retragerea armatei ruse de la Bucea, autorităţile ucrainene afirmau că cel puţin 300 de civili ar fi fost ucişi acolo.

Din spusele lui Agnès Callamard, secretara generală a lui Amnesty, «forţele ruseşti au comis atacuri ilegale şi omucideri voluntare contra civililor. Avem dovezi convingătoare că s-au comis crime de război. Forţele ruseşti trebuie judecate pentru asta» conchide responsabila ONG-ului.

In acest context, se repune întrebarea implicării tot mai mari a occidentalilor în Ucraina. După ce într-o primă etapă, li s-au livrat ucrainenilor numai muniţii şi rachete, de câteva zile occidentalii promit arme grele tip tancuri, tunuri şi blindate. Fără să participe direct la lupte pentru a evita o escaladă sau o extindere a conflictului, occidentalii înarmează armata ucraineană pentru a o aduce practic la standardele NATO. Motiv pentru care Rusia a pus dealtfel în gardă Alianţa nord-atlantică contra unui război prin procură.

«Riscul de a bascula în conflict este calculat la milimetru» scrie Le Figaro citând specialişti în chestiuni de apărare. Chiar dacă noţiunea de cobeligeranţă nu există juridic vorbind, termenul este folosit tot mai des de ruşi pentru a descrie implicarea occidentalilor.

Riscul de extindere a conflictului există mai departe, inclusiv cu arme nucleare, dacă este să dăm crezare ameninţărilor fluturate de oficialii de la Moscova dar şi de presa apropiată Kremlinului. Decizia preşedintelui american Joe Biden de a aloca miliarde de dolari suplimentare pentru a susţine armat Ucraina, îi face pe anumiţi europeni să se teamă de o escaladare a conflictului. Şi readuce în lumină divergenţele euro-americane dar şi intereuropene.

Acuzându-l pe Vladimir Putin de «genocid», şeful Casei albe asumă ruptura cu omologul său rus. Intre timp, europenii, mai expuşi războiului prin poziţia lor geografică decât America de nord, încearcă să menţină un dialog cu Kremlinul precum preşedintele Franţei, actualmente şi la şefia semestrială a Uniunii europene. Obiectivul lui Emmanuel Macron este de a obţine un armistiţiu şi condiţiile unei negocieri ştiut fiind că nu va exista un acord durabil de securitate fără implicarea Rusiei.

Cum remarcă ziarul Le Figaro, «raţionamentul vest-europenilor, care se tem de o eventuală implicare directă în conflict, este sfidată de ţările Europei centrale şi orientale care, precum Polonia, sunt aliniate pe poziţia americană. După tresărirea unităţii, la începutul conflictului, divergenţele între cele două părţi ale Europei au reapărut. Vecinii direcţi ai Rusiei ar vrea, precum Washington, să neutralizeze regimul şi armata rusă. Implicarea SUA răspunde dealtfel în mare parte cererilor aliaţilor de pe flancul estic al Alianţei. A reface unitatea Europei în dosarul ucrainean va fi una din marile sfidări ale celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron» conchide ziarul conservator francez.