În fața a 450 de invitați și a șefului Consiliului Constituțional, sâmbătă, la Palatul Elysée, Emmanuel Macron a fost învestit în funcția de președinte al Franței, în cadrul celui de-al doilea mandat.
Ocazie cu care a promis că va acționa ”pentru a evita orice escaladă ca urmare a agresiunii rusești în Ucraina, pentru a construi o nouă pace europeană și o nouă autonomie pe continent”.
Amintim că în seara victoriei sale, pe 24 aprilie, preşedintele reales a sosit la tribuna instalată în dreptul turnului Eiffel pe Oda bucuriei a lui Beethoven, imnul instituţiilor europene. În discursul său de victorie, Emmanuel Macron şi-a reafirmat apoi angajamentul în favoarea unei „Europe mai puternice”.
Agenda europeană este, însă, cu totul difertă față de ce era cazul în urmă cu 5 ani. Este momentul în care se decide cum se poate scăpa de dependenţa de gazul rusesc iar, în plus, marea chestiune a viitorului mandat al lui Emmanuel Macron este cea a unei noi extinderi a Uniunii europene. Ucraina, Republica Moldova și Georgia doresc să adere, ca urmare a declanşării războiului din Ucraina. Totodată, au revenit în actualitate şi aderările, eventuale, ale celor 6 state din Balcanii occidentali. In total deci 9 ţări cărora cei 27 din UE trebuie să le dea, mai devreme sau mai târziu, un răspuns.
La finalul zilei de 24 aprilie, după al doilea tur de prezidențiale în Franța, presa germană respira ușurată și titra ”Ouf”.
„Europa poate respira”, scria cotidianul Bild Zeitung iar primul lider care a pus mâna pe telefon pentru a-l felicita pe Emmanuel Macron a fost chiar cancelarul Olaf Scholz. Mesajul alegătorilor este în favoarea Europei, sublinia Olaf Scholz, care, îl primește, luni, pe 9 mai, de ziua Europei, pe Emmanuel Macron. Iar cei doi ”vor aborda chestiuni legate de Ucraina și de mizele suveranității europene”, explică Palatul Elyée.
Este un moment în care spectrul unui război nuclear este fluturat de Moscova, care, celebrează pe 9 mai capitularea Germaniei naziste în faţa Aliaţilor, punând astfel capăt celui de-al doilea Război mondial.
”Este posibil un război mondial?”, se întreabă săptămânalul L’Express și amintește că recent, la o televiziune din Rusia era prezentat timpul necesar pentru ca rachete nucleare lansate din Kaliningrad ar putea să ajungă în capitale europene: ”Berlin- 106 secunde, Paris -200 de secunde, Londra - 202 secunde”.
În alte emisiuni prezentate pe canalele de stat RT și Sputnik, un război nuclear a fost evocat ca fiind ”scenariul cel mai probabil”.
Până una alta, în Germania trăiesc 3,5 milioane de ruși, o comunitate ce este divizată în ceea ce privește războiul. În primele zile ale conflictului din Ucraina, la începutul lui martie, în Germania - la Berlin și Frankfurt au avut loc manifestații în care era arborat steagul rus și celebrul ”Z” în semn de susținere cu trupele lui Vladimir Putin. Pentru acest week-end, 1.500 de polițiști au fost mobilizați la Berlin pentru a asista la manifestațiile anunțate. Protestatarii nu au dreptul să fluture steagul Rusiei și nici pe cel al Ucrainei, să intoneze cântece militare și nici să poarte uniformă militară.
La rândul său, într-un discurs oferit pentru a marca victoria din 8 mai 1945, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski făcea o paralelă între războiul actual și ocuparea nazistă. «Decenii după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, obscuritatea a revenit în Ucraina. Răul a revenit. Din nou. Într-o uniformă diferită, cu un slogan diferit dar cu același scop. O reconstrucție sângeroasă a nazismului a fost organizată în Ucraina”, a declarat Volodimir Zelenski.
Duminică, la Paris, președintele Emmanuel Macron a marcat a 77-a aniversare a Victoriei din 8 mai 1945 a aliaților asupra Germaniei naziste.
Pe Twitter, ministrul de Externe, Jean-Yves Le Drian, scria: “Marcăm sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa și victoria aliaților asupra Germaniei naziste. Nu îi vom uita pe soldații veniți din fosta URSS, pe ruși și pe ucraineni așadar, care au contribuit la această victorie". Si a adăugat că "Franța își amintește de toți cei care s-au bătut pentru libertate și pentru pace și respinge orice formă de instrumentalizare și de manipulare a memoriei celor care și-au dat viața”.
Revista Presei
Top articole
