Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron lansează ideea unei «comunități politice europene», complementare UE

Presedinta Comisiei Europene - Ursula Von der Leyen, presedinta Parlamentului European - Roberta Metsola si presedintele Frantei - tara ce detine presedintia Consiliului UE pâna în iunie 2022, la Strasbourg, 9 mai 2022.

Presedinta Comisiei Europene - Ursula Von der Leyen, presedinta Parlamentului European - Roberta Metsola si presedintele Frantei - tara ce detine presedintia Consiliului UE pâna în iunie 2022, la Strasbourg, 9 mai 2022.
Presedinta Comisiei Europene - Ursula Von der Leyen, presedinta Parlamentului European - Roberta Metsola si presedintele Frantei - tara ce detine presedintia Consiliului UE pâna în iunie 2022, la Strasbourg, 9 mai 2022.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Jean-Francois Badias

La Strasbourg, președintele Emmanuel Macron s-a deplasat pentru a marca ziua Europei. 

 

Organizată cu ocazia zilei Europei, ceremonia de la Parlamentul din Strasbourg a fost una aparte anul acesta, pe fondul invaziei rusești a Ucrainei și a defilării militare derulate în Piața Roșie din Moscova, unde Vladimir Putin și-a susținut discursul.

Pentru Emmanuel Macron, această zi de 9 mai a avut două fețe. La Moscova, spune Macron, “exista o demonstrație de forță, de intimidare și un discurs războinic”. La Strasbourg, “existau europeni, parlamentari naționali și europeni, ce se gândeau la viitor”. În plus, a spus el, "nu suntem în război împotriva Rusiei. Lucrăm pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, pentru ca pacea să revină pe continentul nostru. Doar Ucraina poate stabili condițiile de negociere cu Rusia. Datoria noastră este să îi fim alături pentru a obține o încetare a focului și pentru a construí pacea. Iar apoi, vom fi acolo, pentru a reconstruí Ucraina".

Emmanuel Macron numai ce a preluat, sâmbătă, al doilea mandat de șef al statului iar până pe 30 iunie Franța asigură și președinția Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Franței a mai adăugat că "avem o pace de construit și că ea trebuie realizată cu Ucraina și cu Rusia la aceeași masă".

Ïn plus, odată ce pacea va reveni în Europa, spune liderul francez, va trebui construit un nou echilibru de securitate, dar, nu dintr-un spirit de răzbunare.

Dar, până una alta, Europa trebuie să mențină pacea pe continent și să evite orice escaladă cu Moscova, a reafirmat președintele francez.

Președintele Emmanuel Macron a lansat ideea unei «comunități politice europene», entitate la care ar putea să adere statele care doresc să facă parte din UE, cum este cazul Ucrainei.

Această comunitate ar permite "națiunilor europene democratice care aderă la soclul european de valori, un nou spațiu de cooperare politică, de securitate, de cooperare în materie energetică, de transport, investiții și infrastructură, de circulație a persoanelor», după cum s-a exprimat Emmanuel Macron.

Ucraina este deja un membru, de suflet, al Europei, al familiei noastre, al Uniunii nostre, a ținut să sublinieze Emmanuel Macron.

El susține că dacă îi va fi acordat Ucrainei statutul de candidat, procesul de aderare ar putea lua, fără dubiu, mai multe decenii motiv pentru care invoca posibilitatea acestei comunități politice.

Acum, Emmanuel Macron s-a declarat, tot la Strasbourg, favorabil unei revizuiri a tratatelor UE și a propus ca liderii celor 27 de state comunitare să discute ideea la summitul din iunie.

"Vor trebui reformate textele noastre, este evident", a declarat președintele Macron.

Însă, 13 din cele 27 de state se opun lansării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, de președintele francez și de șefa Comisiei europene, pentru a crea o Uniune mai eficace.

Printre aceste state se numără Polonia, România, Finlanda, Suedia.

Aceste state se opun invocând faptul că o revizuire a tratatelor nu a fost niciodată obiectivul acestei conferințe de la Strasbourg privind viitorul Europei.

Într-un comunicat comun se spune că «avem o Europă care funcționează - așa cum epidemia de Covid a arătat-o și, așa cum răspunsul la invazia din Ucraina o poate arăta» .

Textul a fost semnat și de Danemarca, Malta, Cehia, Slovenia, Bulgaria, Croația și de cele trei state baltice.

Astfel de schimbări fac parte din cele 300 de măsuri propune în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, o vastă consultare născută dintr-o idee a președintelui francez iar raportul final a fost remis liderilor europeni.  

Conferința lansată la Strasbourg, pe 9 mai 2021, s-a încheiat la aceeași dată simbolică, un an mai târziu, de această dată în plin război în Ucraina.