Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Şefa diplomației germane și omologul olandez s-au deplasat în Ucraina

ministrul_de_externe_german_annalena_baerbock_si_procuroarea_generala_a_ucrainei_irina_venediktova_s-au_intalnit_in_bucea_ucraina_10_mai_2022._.jpg

Ministrul de Externe german, Annalena Baerbock si procuroarea generala a Ucrainei, Irina Venediktova s-au întâlnit în Bucea, Ucraina, 10 mai 2022.
Ministrul de Externe german, Annalena Baerbock si procuroarea generala a Ucrainei, Irina Venediktova s-au întâlnit în Bucea, Ucraina, 10 mai 2022.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Efrem Lukatsky

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock și-a început vizita, la Bucea, unde s-a întâlnit cu localnici și cu procuroarea generală a Ucrainei, Irina Venediktova.

 

 

Iar ministrul olandez de Externe, Wopke Hoekstra s-a deplasat la Irpin și Kiev unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai ministerului ucrainean și cu responsabila germană.

 

 

 

 

La Irpin, localnicii acuză armata rusă că a masacrat civili, în martie.

Wopke Hoekstra amintește că Olanda contribuie la identificarea celor care se fac vinovați de crimele săvârșite în timpul ocupației rusești a regiunii Kiev, în martie. Olanda se implică financiar iar anchete sunt în curs. Ele sunt derulate de o echipă a poliției științifice.

Ministrul olandez se va întâlni cu omologul ucrainean, Dimitri Kuleba și cu președintele Volodimir Zelensky.

În plus, Wopke Hoekstra va redeschide ambasada Olandei din Kiev, închisă în urma invaziei ruse.

 

Iar Kiev anunță că la platforma metalurgică de la Azovstal se află încă mai bine de 1.000 de militari ucraineni și sute de răniți.  Vice-premierul ucrainean afirmă că există aici răniți grav care necesită o evacuare urgentă.

  

Între timp, din Franța a plecat un nou convoi umanitar cu destinația Ucraina. Este vorba de mașini de pompieri, de ambulanțe, de vehicule de protecție civilă precum și de alimente. Este vorba de bunuri în valoare de 2,7 milioane de euro, oferite de mai bine de 1.000 de colectivități locale și 50 de societăți. Echipamentele vor fi livrate Ucrainei la frontiera cu România.

 

În altă ordine de idei, Consiliul ONU pentru drepturile Omului va organiza joi o sesiune extradordinară, la cererea Kievului, susținută de 15 state membre ale Consiliului, printre care și Franța, Statele Unite și Polonia. Tema discuției este deterioararea situației drepturilor omului în Ucraina.

Rusia nu va participa la această reuniune căci a fost suspendată din acest Consiliu, la începutul lui aprilie.

Purtătorul de cuvânt al diplomației ruse a reacționat afirmând că este vorba de un nou demers antirus al occidentului.

Cehia va înlocui Rusia în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în timp ce Rusia are doar un statut de observator. Rusia a decis să nu participe la sesiunea de joi acuzând că este, de fapt, «un show politic».

 

Primarul din Kiev anunță că două treimi din cele 3,5 milioane de localnici au revenit aici. În mare parte, populația a plecat imediat după invazia rusă, la finele lui februarie.

Iar Organizația Internațională pentru Migrație spune că mai bine de 8 milioane de oameni au fost nevoiți să se mute dintr-o parte a Ucrainei în alta. 

Organizația ONU mai anunță că 2,7 milioane de ucraineni au decis să revină acasă.

Tot marți, șefa misiunii pentru drepturile omului pentru Națiunile Unite, evocă mii de morți suplimentari, la cei anunțați de autoritățile din Kiev. Oficial, au murit în urma invaziei rusești aproape 3.400 de civili dar numărul lor este subestimat, susține responsabila misiunii care, numără 55 de observatori în Ucraina.

Aceștia susțin că, în mare parte, decesele au survenit în urma loviturilor aeriene și a tirurilor de rachete.  

 

 

Şeful diplomației ruse, Serghei Lavrov s-a aflat, marți, în Algeria pentru a înnoi parteneriatul cu acest aliat al Moscovei. Tot mai multe state europene au solicitat ajutorul acestui exportator de gaz, într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența de gazul rusesc.

Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul algerian și cu președintele Abdelmadjid Tebboune.

Algeria furnizează 11% din gazul consumat în Europa, iar Rusia furnizează 47%.

Algeria a anunțat că dispune de o capacitate limitată de a-și crește exporturile, dintr-o oarecare teamă de a întoarce, într-un fel, spatele Moscovei, comentează Le Monde.

 

Şeful diplomației ruse, Serghei Lavrov s-a aflat, marți, în Algeria pentru a înnoi parteneriatul cu acest aliat al Moscovei. Tot mai multe state europene au solicitat ajutorul acestui exportator de gaz, într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența de gazul rusesc.

Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul algerian și cu președintele Abdelmadjid Tebboune

Algeria furnizează 11% din gazul consumat în Europa, iar Rusia furnizează 47%.

Algeria a anunțat că dispune de o capacitate limitată de a-și crește exporturile, dintr-o oarecare teamă de a întoarce, într-un fel, spatele Moscovei, comentează Le Monde.

 

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron a discutat cu premierul Ungariei, Viktor Orban chestiuni de securitate energetică.

Dorința Franței este să fie încheiat cât mai repede un acord pentru un embargo european asupra petrolului rus, proiect blocat în prezent de Budapesta.

Ungaria este dependentă de hidrocarburile ruse.

Franța ocupă președinția Consiliului UE până pe 30 iunie.

Ultima propunere prezentată de Bruxelles celor 27 prevede oprirea importurilor de petrol brut, în următoarele 6 luni și a produselor rafinate, până la finele anului.  

Dar, este nevoie de acordul celor 27 iar Slovacia, Cehia și Bulgaria cer să beneficieze de excepții.

 

Iar premierul italian, Mario Draghi se află la Washington unde se întâlnește cu președintele Joe Biden, pentru a discuta despre situația din Ucraina.

În ciuda dependenței de gazul rusesc, în proporție de 40%,  Italia este unul dintre susținătorii sancțiunilor duse împotriva Rusiei.

În plus, Roma a livrat arme Ucrainei, chiar dacă multe voci din coaliția aflată la putere s-au opus.

 

Parlamentul Lituaniei a calificat, în unanimitate, acțiunile Rusiei în Ucraina, drept genocid și terorism și a cerut crearea unui tribunal internațional care să ancheteze posibilele crime de război.

Federația Rusă, a căror forțe militare vizează, în mod deliberat și sistematic, ținte civile pentru a le bombarda, este un stat care susține și perpetuează terorismul – se arată într-o moțiune parlamentară adoptată de parlamentul lituanian.  

 

În schimb, Uniunea Europeană a acuzat Rusia că a paralizat sateliți pentru a pregăti invazia în Ucraina.

UE a acuzat autoritățile ruse că au condus un atac cibernetic împotriva unei rețele de sateliți, cu o oră înaintea invaziei în Ucraina, pentru a pregăti astfel asaltul.

Seful diplomației europene, Josep Borrell a explicat, într-o conferință de presă de la Bruxelles, că atacul cibernetic a facilitat agresiunea militară. El a prezentat o declarație în numele celor 27 de state membre.

Atacul a afectat serviciile publice, companii și civili ucraineni dar a afectat, de asemenea, și unele state membre ale UE, a explicat responsabilul.