Emmanuel Macron îsi începe al doilea mandat, Jean Castex îsi ia adio de la guvern iar partidele franceze sunt pregătite pentru legislative

Negocierile din culise au fost lungi – mai multe săptămâni de discuţii - uneori tensionate, ba chiar la limita penibilului. O remarcă valabilă pentru tot spectrul politic, de la extrema stângă la cea dreaptă trecând prin «extrema centru» cum şi-a descris preşedintele Emmanuel Macron propriul partid «Renaissance» - ex-LREM.

După discuţii a venit momentul învestirii candidaţilor. Mai toate partidele sau coaliţiile şi-au anunţat candidaţii în cele 577 de circumscripţii câte numără Franţa. Colegii de la France 24 ne reamintesc că nu mai puţin de 19 membri ai actualului guvern, concurează pentru un post de deputat.

La stânga, după naşterea – «cu forcespul», spun unii comentatori – a noii alianţe NUPES – Noua uniune populară, ecologică şi socială – formată din socialişti, comunişti, ecologişti dar mai ales din stângiştii din mişcarea Franţa nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon, acesta din urmă a anunţat joi că nu va candida la deputăţie. Tribunul populist de stânga visează să devină premier al Franţei, ipoteză foarte puţin probabilă spun analiştii, ţinând cont de sistemul electoral francez.

Marine Le Pen, lidera extremistă de dreapta a Reuniunii naţionale, a avut mai mult curaj decât Mélenchon. După o retragere de două săptămâni de pe scena mediatico-politică în urma înfrângerii sale în finala prezidenţială, Le Pen a revenit în arenă pentru a anunţa că este din nou candidată, în nordul Franţei. Increzătoare în scorul naţional pe care l-a obţinut la prezidenţiale – peste 41% - extremista de dreapta are şi ea visul ei, acela de a obţine un important grup parlamentar.

Tot la extrema dreaptă a spectrului politic, Reconquête! va prezenta candidaţi mai peste tot iar liderul mişcării, polemistul Eric Zemmour, şi-a anunţat candidatura în sudul Franţei, în circumscripţia unde se află celebra staţiune Saint-Tropez.

Un recent sondaj IFOP îi dădea la primul tur pe candidaţii NUPES cu circa 28% din voturi, contra 27 de procente pentru tabăra prezidenţială, 22% pentru Reuniunea naţională şi vreo 11 procente pentru conservatorii din partidul Republicanii. In turul doi, ţinând cont de modul de scrutin majoritar uninominal, Emmanuel Macron ar obţine totuşi o majoritate confortabilă estimată între 310 şi 350 de deputaţi contra 135-165 pentru NUPES şi între 20 şi 40 de aleşi de extremă dreaptă.

Aceste proiecţii realizate de institutul Opinionway demonstrează că rezultatele de la legislativele urmează traiectoria celor de la prezidenţiale. Cu alte cuvinte, de când s-a inversat calendarul electoral acum două decenii şi legislativele vin după prezidenţiale, alegătorii i-au «oferit» de fiecare dată preşedintelui majoritatea de care avea nevoie ca să guverneze liniştit. Analiştii citaţi de France 24 avertizeazţă totuşi că rezultatele depind de mai mulţi factori ce ar putea crea incertitudine şi anume rata absentesimului, durata campaniei electorale – în cazul de faţă aproape două luni între finala prezidenşţială şi primul tur al legislativelor – şi atitudinea celor frustraţi şi decepţionaţi de alianţa NUPES şi care ar putea vota cu partidul prezidenţial. De asemeena, electoratul conservator, din dreapta clasică, s-ar putea şi el îndrepta spre alianţa lui Emmanuel Macron.