Președintele Erdogan: "Turcia nu va ceda în privința aderării Suediei și a Finlandei la NATO"

Turcia reproșează Suediei și Finlandei că nu au aprobat cererile de extrădare în cazul unor persoane pe care le acuză că ar fi membre ale unei organizații teroriste, scrie agenția de presă Anadolu.

Ankara avertizase, vineri, că va bloca procesul de lărgire al NATO, în cazul acestor două state nordice. Aderarea necesită unanimitatea celor 30 de membri ai Alianței.

Sunt 27 de state europene, Turcia, Canada și Statele Unite - membre cu drepturi depline ale NATO. 

În ultimii 5 ani, Ankara a formulat 33 de cereri de extrădare și niciuna nu a primit răspuns pozitiv din partea Stockholm ori a Helsinki, susține ministerul turc al Justiției.  

Ele au fost formulate pe numele unor persoane căutate de Ankara, sub acuzația că ar face parte din PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan ori, din mișcarea lui Fethullah Gülen – predicatorul exilat în Statele Unite.

Gülen este acuzat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că s-ar afla la originea tentativei de lovitură de stat, în iulie 2016 și îl consideră că ar fi "un lider terorist".

Președintele Erdogan și-a exprimat, vineri, ostilitatea față de aderarea celor două state nordice la NATO și le-a acuzat că adăpostesc teroriști ai PKK, rebeli kurzi turci.

Ulterior, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu s-a arătat ceva mai înțelegător la adresa Finlandei dar, a reproșat Suediei că ar fi formulat «apropouri provocatoare»,  în cadrul unor discuții derulate la Berlin privind aderarea celor două state la NATO.

După Finlanda, Suedia a oficializat, luni, candidatura la NATO.

Alianța a încercat să calmeze ostilitatea Turciei deoarece este nevoie de o unanimitate pentru ca un nou stat membru să fie acceptat în Alianță.

Luni, ministrul suedez al Apărării, a precizat că o delegație diplomatică se va deplasa în Turcia pentru “a vedea cum se poate rezolva chestiunea”.

De partea sa, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat "încrezător" că va fi găsit un compromis cu Turcia.

Suedia va cere aderarea la NATO, a anunțat, luni, guvernul de la Stockholm, la mai puțin de 3 luni de la invazia rusă a Ucrainei.

Există o largă majoritate în cadrul Parlamentului suedez în favoarea aderării la NATO, a anunțat premierul Magdalena Andersson. Ea a adăugat că cel mai bine pentru Suedia și pentru popor este să adere la NATO.

Magdalena Andersson a vorbit despre «o nouă eră» pentru acest stat scandinav.

"Guvernul a decis să informeze NATO despre dorința Suediei de a deveni membră a Alianței”, a precizat Magdalena Andersson, cu ocazia unei conferințe de presă.

Luni, președintele Rusiei, Vladimir Putin a revenit asupra aderării Finlandei și al Suediei la NATO și spune că ele nu ar constitui o amenințare în sine dar că Rusia va reacționa la eventuale desfășurări militare în aceste două țări.

Statele vecine – Norvegia, Danemarca și Islanda – toate trei membre ale NATO au promis, luni, să asiste Suedia și Finlanda, prin toate mijloacele necesare, în eventualitatea unei agresiuni ce s-ar putea naște din cauza aderării. Ulterior, Palatul Elysée a anunțat, la rândul său, că va fi alături de Suedia și de Finlanda în cazul unei agresiuni. 

Pentru Moscova, este vorba de o greșeală gravă aderarea, după cum s-a exprimat vice-ministrul rus de Externe.

Iar pentru Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, "aderarea celor două state nordice nu va consolida și nici nu va ameliora arhitectura de securitate a continentului".

Președintele Franței, Emmanuel Macron susține pe deplin decizia suverană a Suediei de a se alătura rapid NATO, a reacționat imediat Palatul Elysée.

Emmanuel Macron a salutat anunțul similar făcut de Finlanda.

Ambasadorul suedez la NATO va transmite “în scurt timp” candidatura, a explicat premierul Andersson.

Suedia și Finlanda au anunțat că doresc să își depună în același timp candidatura la Alianță.