«Metronom», primul lungmetraj al lui Alexandru Belc, aplaudat la Cannes şi apreciat de critici

«Metronom» este într-un fel un film nostalgic. Nu nostalgic pentru epoca ceauşistă. Nu. Nostalgic pentru o anumită generaţie, a celor care erau adolescenţi sau tineri adulţi în anii 70 şi care erau pasionaţi de muzică. In vremea comunismului, posibilităţile de a asculta muzică bună erau rare şi de cele mai multe ori clandestine şi realizabile în cercuri restrânse, familiale sau de prieteni apropiaţi şi de încredere. Una dintre aceste soluţii de a asculta muzică occidentală era emisiunea «Metronom» de la Radio Europa Liberă animată de Cornel Chiriac.

Alexandru Belc, pasionat de istorie şi de trecut, a vrut mai întâi să facă un documentar despre celebra emisiune. Nu a renunţat la idee dar filmul prezentat acum este o ficţiune inspirată din acea epocă. «Metronom» se petrece astfel în toamna lui 1972 şi evocă povestea unui grup de liceeni şi în particular a relaţiei amoroase a doi dintre ei. Figurează pe generic, printre alţii, Şerban Lazarovici, Vlad Ivanov şi extraordinara Mara Bugarin în timp ce Cătălin Mitulescu co-produce pelicula.

In realitate, povestea lui Cornel Chiriac şi a emisiunii «Metronom» sunt doar un pretext. Chiar şi muzica pe care o credeam şi speram atotprezentă, este redusă în fapt la câteva minute extrem de intense ale filmului. Cert, ascultăm şi vedem cum se face dragoste într-o după-amiază la o petrecere pe notele înflăcărate ale lui «Light my fire» de The Doors – difuzată integral, adică peste 9 minute - mai ascultăm puţin Janis Joplin şi ni se evocă Jimi Hendrix, Led Zeppelin şi Beatles.

Tema filmului este – foarte repede spus - inocenţa unui grup de elevi care, vrând să-i trimită o scrisoare lui Cornel Chiriac cu o listă de dedicaţii muzicale, se confruntă şi se regăseşte în mâinile şi beciuriule mult-temutei Securităţi. Acolo unde colonelul Nicolae Biriş, interpretat magistral de Vlad Ivanov, taie şi spânzură dar ştie să fie şi acomodant cu copii prietenilor, mai ales dacă şi aceştia se compromit cu regimul ceauşist.

Primele comentarii după proiecţia oficială a filmului sunt foarte pozitive. Astfel, site-ul specializat Screen scrie: «Alexandru Belc a distilat influenţa politică şi culturală a regimului Ceauşescu într-un instantaneu convingător de adolescenţi în pragul vârstei adulte. Rezultatul este un studiu silenţios şi contemplativ al efectelor parşive ale opresiunii». Revista de cinema o salută şi pe «nou venita» şi «impresionanta» Mara Bugarin. «Am asistat la naşterea unui star» îmi spunea şi un producător român la ieşirea din sală, apropo de prestaţia excepţională a tinerei actriţe.

Site-ul Indie Eye subliniază faptul că «regizorul contiună să observe istoria socială a ţării sale după ce a realizat două documentare despre munca în România post-comunistă». Site-ul o salută şi el pe Mara Bugarin, «remarcabilă pentru a încarna neliniştile, angoasele şi contradicţiile unei adolescente de 17 ani. Belc captează efectul devastator al represiunii în descrierea spaţiului, în claustrofobia aparatului de stat, sub forma unei interogaţii care suprapune imaginea şcolii cu cea a unui regim militar. Metronom este un film simplu şi riguros care plasează în centru experienţa cotidiană şi seismul interior al educaţiei sentimentale» conchide Indie Eye.